Dimensiuni Culturale

Geert Hofstede

“ Culture is more often a source of conflict than of synergy. Cultural differences are a nuisance at best and often a disaster." Prof. Geert Hofstede, Emeritus Professor, Maastricht University.

Gerard Hendrik Hofstede (născut la 2 octombrie 1928,in Haarlem) este un influent scriitor olandez in domeniul interacţiunii dintre culturile naţionale şi civilizatiile organizationale. Este autorul a mai multor cărţi, inclusiv “Consecinţele culturii” şi “Culturi si organizatii”, “Software-ul si mintea”, scrisa impreuna cu fiul sau Gert Jan Hofstede.

Studiile lui Hofstede au demonstrat că există la nivel naţional şi regional grupări culturale, care afectează comportamentul societatilor si organizatiilor, si care sunt foarte persistente in timp.

In anii ’60-70, Profesorul Geert Hofstede de la Universitatea din Maastricht a realizat o cercetare asupra diferentelor de valori intre angajatii firmei IBM din peste 40 de tari si a ajuns la concluzia ca fiecare natiune poate fi descrisa din perpectiva locului pe care il ocupa pe o scala de la 0 la 100 fata de:

• Modul de perceptie al inegalitatii sociale, al puterii si al autoritatii, si modul de relationare cu autoritatea

• Modul de relationare intre indivizi si grupuri

• Implicatiile sociale si emotionale a faptului de a fi nascut de sex masculin sau feminin

• Modalitati de a face fata incertitudinilor si situatiilor ambigue, controlul agresiuni si exprimarea emotiilor

• Orientarea catre viitor spre deosebire de orientarea catre trecut si prezent.

Cele cinci dimensiuni culturale au fost denumite ulterior:

• PDI (Indexul Distantei fata de Putere)

• IDV (Individualism)

• MAS (Masculinitate)

• UAI (Indexul de Evitare a Incertitudinii), si

• LTO (Orientare pe Termen Lung).

Ultima dimensiune a fost adaugata in anii 80 si reprezinta in principal modalitatea de diferentiere intre culturile de nationalitate chineza si alte culturi.

Indexul Distantei fata de Putere reprezinta gradul de inegalitate sociala manifestat prin dependenta subalternilor fata de "sefi" (distanta mare fata de putere) sau interdependenta între sefi si subalterni (distanta mica fata de putere). Cunoasterea acestui fapt ar fi utila în identificarea modurilor optime si celor mai rapide de implementare a schimbarilor: prin acte de autoritate (în cazul identificarii unei distante mari fata de putere) sau prin consultare si participare (în cazul unei distan_e mici).

Individualism-colectivism

Această dimensiune reflectă măsura în care indivizii preferă să se concentreze asupra dezvoltării lor şi, repectiv, a familiilor lor, rămânând independenţi emoţional în raport cu diferite grupuri, organizaţii sau alte colectivităţi. Într-o societate caracterizată prin individualism relaţiile dintre oameni sunt mai reduse, fiecare urmărindu-şi propriile interese.

Evitarea incertitudinii (gradul de evitare a incertitudininii) mare/mic

Dimensiunea măsoară gradul în care oamenii dintr-o societate se simt ameninţaţi de situaţiile ambigue şi nivelul la care ei încearcă să evite aceste situaţii preferând stabilitatea şi elemente cunoscute. În cadrul unor culturi, oamenii consideră că incertitudinea face parte din viaţă şi ei pot face foarte puţin pentru a o influenţa, ceea ce determină o evitare redusă a incertitudinii.. Aceste ţări se caracterizează printr-o nevoie puternică de securitate, existând de asemenea încredere în specialişti, respectiv în cunoştinţele acestora.

Masculinitate/feminitate

Pentru a caracteriza o cultură prin prisma acestei dimensiuni este necesar să fie evidenţiate scopurile urmărite în general de către bărbaţi şi respectiv de către femei. S-a constatat că în general bărbaţii urmăresc să aibă şanse de a accede la posturi cât mai înalte, să obţină un salariu cât mai mare, să fie permanent la curent cu evoluţiile din domeniul tehnologiilor etc.

Femeile urmăresc să lucreze într-o atmosferă amicală, să aibă siguranţa de a nu fi transferate într-un post mai puţin dorit, să aibă condiţii bune de muncă şi relaţii bune de colaborare cu colegii şi cu şefii.

Masculinitatea reprezintă gradul în care valorile dominante accentuează: competiţia, dominaţia, câştigul bănesc şi recunoaşterea socială.

Feminitatea este dimensiunea care măsoară gradul în care valorile dominante accentuează valorile: cooperarea, dezvoltarea de relaţii între oameni, grija faţă de mediu şi comunitate şi aplanarea conflictelor.

În urma investigaţiei realizată de Hofstede pe un eşantion din 72 de ţări, s-a ajuns la concluzia că managementul are o mare determinare culturală. Această determinare are un impact asupra succesului transferului de know-how în domeniul managementului de la o ţară la alta, deoarece managementul utilizează sibolurile ce derivă din ceea ce indivizii au învăţat în familie, la locul de muncă sau de la alţi membrii ai societăţii.