Funcțiile managementului calității - rolul lor la profitul firmei

Introducere

În acestă lucrare vom trata tema: functiile managementului calităţii – contribuţia lor la profitul firmei. Există mai multe puncte de vedere cu privire la definirea managementului calităţii care a avut consecinţe şi asupra stbilirii funcţiilor acestuia. Astfel dacă ne referim la conceputl lui Juran, managementul calităţii are trei funcţii principale: planificare, ţinere sub control, îmbunătăţire a calităţii. În opinia sa, procesele de planificare au ca scop principal dezvoltarea de produse şi procese care să fie conforme cerinţelor clienţilor. Ţinerea sub control a calităţii reprezintă asigurarea unui interval cât mai mic de variaţie a nivelului acesteia faţă de cel prescris. Se stabilesc măsurile coretive necesare pe întreg fluxul de fabricaţie al produsului. Juran consideră funcţia de îmbunătăţire a calităţii ca fiind cea mai importantă. Prin îndeplinirea acestei funcţii trebuie să se asigure obţinerea unor performanţe superioare nivelurilor prevăzute în standarde.

Calitatea, ceea ce înseamnă calitatea proceselor şi a rezultatelor, este şi va fi întotdeauna un factor de competiţie important, dacă nu cel mai important.

Ţinând seama de succesiunea etapelor corespunzătoare procesului managerial în general şi de specificul managementului calităţii, considerăm că funcţiile acestuia sunt:

o Planificarea;

o Organizarea;

o Coordonarea;

o Antrenarea;

o Ţinere sub control;

o Asigurarea;

o Îmbunătăţirea calităţii.

Scopul acestor funcţii este de satisfacere a cerinţelor clienţilor, îmbunatăţire a calităţii produselor, antrenare şi instruire a intregului personal în scopul obţinerii de noi performanţe, toate aceste funcţii conducând la maximizarea profitului.

1. Funcţiile managementului calităţii

1.1 Planificarea calităţii.

Planificarea calităţii cuprinde activităţile prin care se stabilesc obiectivele şi cerinţele referitoare la calitate, precum şi cerintele privind implementarea elementelor sistemului calităţii (Conform ISO 8402),

Funcţia de planificare se formează din procesele care definesc principalele obiective ale entităţii în domeniul calităţii, resuresele şi mijloacele necesare pentru realizarea acestora.

Planificarea obiectivelor şi acţiunilor ce vor fi întreprinse pe linia calităţii poate fi, in funcţie de nivelul la care sunt stabilite obiectivele, strategică şi operativă. Prin planificarea strategică sunt formulate principiile de bază, orientările generale ale organizaţiei in domeniul calităţii, care se vor regăsii in politica calităţii pe care o adoptă conducerea superioară, iar concretizarea acestora se realizează la nivel operativ prin planificarea operaţională. Tot la acest nivel se realizează planificarea internă si cea externă a calităţii organizaţiei. Prin planificarea internă a calităţii se vizează “transpunerea doleanţelor clienţilor in caracteristici ale produsului şi dezvoltarea proceselor care să facă posibilă realizarea acestor caracteristici” Altfel spus planificarea internă urmăresşte să stabilească caracteristicile dorinţelor consumatorilor şi dezvoltarea proceselor care să facă realizarea acestor caracteristici. Pe de altă parte, planificarea externă a calităţii are ca scop identificarea clienţilor şi stabilirea cerinţelor acestora, pe baza unor studii de piaţă.

Altfel spus prin planificarea calităţii, managerii schiţează ceea ce firma trebuie să întreprindă pentru a avea succes. Chiar dacã planurile au obiective diferite, toate sunt orientate către îndeplinirea obiectivului principal (maximizarea profitului), pe care să-l atingă într-un timp mai scurt sau mai lung.

1.1.1 Planificare generală şi planificarea calităţii

Planificarea calităţii resprezintă activitatea de fixare a obiectivelor de calitate şi elaborare a produselor şi proceselor necesare pentru atingerea acelor obiective. Juran consideră faptul că planificarea calităţii este necesară şi pentru unele produse interne, nu numai bunuri şi servicii vândute clienţilor, precum: comenzi, facturi, rapoarte. Planificarea calităţii este necesară şi în multe procese funcţionale interne, cum ar fi recrutarea de noi angajaţi, pregătirea estimărilor de vânzări şi emiterea facturilor.

1.1.2. Deosebirea dintre planificarea şi controlul calităţii

Planificarea calităţii vizează definirea obiectivelor şi stabilirea mijloacelor necesare pentru atingerea lor, pe când controlul calităţii are în vedere executarea planurilor - conducerea operaţiunilor în aşa fel încât să se atingă obiectivele. Controlul calităţii include urmăriea operaţiunilor pentru a găsi diferenţele dintre rezultatele reale si obiectivele propuse. În plus controlul calităţii rezolvă problemele pentru a restabili situaţia în cazul în care apar diferenţe. Deci deosebirea este evidentă.

1.2. Organizarea activităţilor referitoare la calitate

Funcţia de organizare a managementului calităţii reprezinta ansamblul proceselor prin care aceste activităţi sunt determinate, grupate într-o structură logică şi repartizate pe entităţile organizatorice stabilite Kelada formulează o definiţie mai cuprinzătoare pentru această funcţie. El consideră că organizarea constă în determinarea structurilor administrative, alocarea resurselor şi aplicarea sistemelor şi metodelor care vor permite realizarea calităţii propuse

O formă specifică de organizare în domeniul calităţii o reprezintă “cercurile calităţii”. Pentru organizarea activităţilor referitoare la calitate, în literatura de specialitate şi în practica economică, se preferă utilizarea termenului de “sistem al calităţii”(quality system). Cea mai acceptată definiţie pentru sistemul calităţii este cea dată de standardul ISO 8402.

Scopul structurii organizatorice este de a permite obţinerea de către personalul firmei a cât mai multor performanţe. Determinarea unei structuri organizatorice este o problemă, deloc uşoară, pentru management, deoarece ea trebuie să definească tipurile de activităţi ce trebuie să se desfăşoare precum şi personalul care să le poată face cât mai bine.