Analiza Pasivului Și Fluxului Mijloacelor Bănești

Introducere

Procesul de conducere nu se poate baza pe rutină şi intuiţie ci pe o analiză ştiinţifică, pe o cunoaştere temeinică a situaţiei date, o identificare a vulnerabilităţilor şi oportunităţilor de dezvoltare.

Întreprinderea este o organizaţie socială, cu o structură şi dinamică specifică, fapt ce determină şi complexitatea actului decizional. Ca activitate practică, analiza economico-financiară are un caracter permanent, indiferent de subiectul care o efectuează deoarece prin valorificarea informaţiei furnizate de sistemul şi politicile contabile, se pot formula concluzii pertinente asupra ansamblului activităţii sau segmentelor acesteia.

Mediul economic în care îşi desfăşoară activitatea o firmă este, prin natura lui, dinamic. Acest fapt se datorează:

- existenţei în marea majoritate a sectoarelor de activitate a mai multor agenţi economici, aflaţi într-o permanentă stare de concurenţă, ale căror decizii (de alocare a resurselor, de repartiţie a rezultatelor obţinute etc.) afectează, influenţează mediul economic în ansamblul său;

- acţiunii factorului timp, care este de natură să producă mutaţii semnificative atât în costul resurselor (umane, materiale, financiare), cât şi în calitatea acestora.

Dinamismul mediului economic al firmei îi pune permanent acesteia problema adaptării cât mai rapide la noile condiţii, în parametri de competitivitate.

Pentru aceasta este necesar ca managementul firmei să cunoască situaţia actuală a firmei, să identifice punctele slabe şi cele forte ale acesteia. Analiza reprezintă aşadar prima etapă în stabilirea măsurilor necesare corectării deficienţelor şi accentuării laturilor pozitive ale activităţii firmei.

Scopul oricărei întreprinderi constă în gestionarea cât mai eficientă a pasivelor, în accelerarea rotaţiei acestora. În cadrul acestei lucrări este analizata situaţia economico-financiară a întreprinderii „In Lac” S.A.

La elaborarea acestei lucrări au fost utilizate un şir de acte normative şi cărţi. De asemenea pentru reflectarea aspectelor practice am folosit date concrete din rapoartele financiare pentru anii 2004-2005 a întreprinderii „In Lac” S.A..

Capitolul I Analiza economico-financiară

1.1 Esenţa, obiectul şi rolul analizei

Etimologic, diagnosticul înseamnă capacitatea de discernământ, iar într-o accepţiune sintetică, analiza diagnostic presupune reperarea simtomelor, a disfunctionalitătilor unei firme, cercetarea şi analiza faptelor şi a responsabilităţilor, identificarea cauzelor disfunctionalitătilor, elaborarea unor planuri de acţiune prin a căror aplicare practică se asigură redresarea şi ameliorarea performanţelor.

Efectuarea diagnosticului unei firme poate fi motivată nu numai de situaţia în care aceasta are dificultăţi, respectiv disfunctionalităti, ci şi atunci când,' aşa cum spune Jean Pierre Thibaut, "întreprinderea are o bună stare de sănătate" dar se doreşte îmbunătăţirea performantelor ei. Deoarece prin analiza economico-financiară se stabilesc punctele tari şi slabe din activitatea unei firme dar şi măsurile ce urmează a se aplica pe termen scurt şi lung pentru atingerea anumitor obiective propuse, analiza diagnostic constituie o parte componentă a managementului strategic al întreprinderii.

În general, în funcţie de scop, diagnosticul poate fi restrâns la anumite probleme sau extins în accepţiunea de diagnostic global. De exemplu, în analiza dosarului de credit întocmit de către bănci, accentul este pus pe capacitatea de plată a întreprinderii, fără a exclude şi alte aspecte ale activităţii financiare.

Diagnosticul rezumat la o anumită problemă economico-financiară a firmei, folosit în practica managerială curentă, se efectuează mai ales când se semnalează disfunctionalităti în activitatea acesteia. Când întreprinderea se confruntă cu dificultăţi grave se impune un diagnostic complex, global.

În concluzie, analiza economico-financiară are un rol fundamental în evaluarea, reglarea şi ameliorarea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii. De aceea, aceasta constituie baza studiilor de fezabilitate şi a celor de evaluare economică a întreprinderilor.

Analiza economico-financiară, aşa cum s-a menţionat anterior, ca activitate practică, are un caracter permanent, indiferent dacă se realizează de către un compartiment în cadrul firmei, sau de către societăţi specializate de consultanţă, auditetc.

În întregul ei conţinut, analiza îmbină armonios, teoria abstractă cu realitatea fenomenelor studiate şi furnizează informaţii multiple asupra activităţii economicofinanciare la nivel micro şi macroeconomic. Analizei îi revine sarcina, ca prin metodele, procedeele şi tehnicile pe care le utilizează, să concure la descoperirea mecanismelor factoriale, a intimităţilor cauzale ale fenomenelor cercetate şi pe această bază să permită diagnosticarea stării acestora în scopul fundamentării acţiunilor de reglare şi funcţionare stabilă şi eficientă a întreprinderii în sistemul economiei de piaţă. Întreprinderea îşi desfăşoară activitatea fiind influenţată de o serie de factori externi (economici, sociali, politici, tehnologici, ecologici etc.), asupra cărora nu poate avea o influenţă directă, deoarece evoluţia acestora nu este controlabilă la nivel microeconomic. În schimb, ea poate acţiona şi influenţa asupra elementelor discreţionare ale mediului economic (clienţi, furnizori, competitori etc.), amortizându-le într-o anumită măsură efectele.