Familia din perspectiva sociologică

Intreaga dezvoltare a umanitatii este indisolubil legata de constituirea si evolutia formelor de colectivitate umana, dintre care familia reprezinta una dintre verigile sociale cele mai vechi si mai specifice in asigurarea continuitatii si afirmarii depline a fiintei umane. Desi relativ independenta in raport cu societatea in interiorul careia se formeaza, familia este determinata in ultima instanta si conditionata, in organizarea si evolutia sa, de modul de organizare a societatii pe care o reflecta. Problema organizarii vietii de familie si a consecintelor ei functionale apare in germene in lucrarile lui Platon, Aristotel si a ganditorilor renascentisti, iar intr-o perioada istorica mai apropiata, la socialisti utopici. Preocuparea pentru reusita familiala, anticipand ceea ce mai tarziu, intr-o forma sau alta, avea sa se numeasca sfat si terapie conjugala, aparusa inca din antichitate.

Conceputa ca forma de comunitate umana, familia este, poate, cea mai trainica dintre ele. Fiind caracteristica pentru toate treptele de dezvoltare istorica si avand o mare stabilitate ca structura sociala, ea ocupa un loc aparte in raport cu toate celelalte forme de comunitate.

DEFINITIILE FAMILIEI

Multiplele definitii date pana acum familiei au incercat sa evidentieze o serie de aspecte atat de ordin structural cat si functional:

Familia este un grup care isi are originea in casatorie, fiind alcatuit din sot si sotie si copiii nascuti din unirea lor (grup caruia i se pot adauga si alte rude), pe care-i unesc drepturi si obligatii morale, juridice economice, religioase si sociale (inclusiv drepturi si interdictii sexuale)- Cl. Levi-Strauss;

Familia constituie un grup inzestrat cu caracteristici proprii, cu anumite obiceiuri, care respecta anumite traditii, chiar inconstient, care aplica anumite reguli de educatie, intr-un cuvant, care creeaza o atmosfara (R. Vincent);

Familia este unitate de interactiuni si intercomunicari personale, cuprinzand rolurile sociale de sot si sotie, mama si tata, fiu si fica, frate si sora (E. Burgess, H. Locke);

Familia constituie un fel de personalitate colectiva a carei armonie generala influenteaza armonia fiecareia dintre parti (A. Berge);

Familia este un grup social, realizat prin casatorie, cuprinzand oameni care traiesc impreuna, cu o gospodarie casnica comuna, sunt legati prin anumite relatii natural-biologice, psihologice, morale si juridice (Ov. Badina, F. Mahler);

Familia este o grupare sociala, bazata pe casatorie sau inrudire, care poseda o anumita structura organizata, istoriceste determinata (Valentina Liciu).

Plecand de la aceste definitii, se pot contura urmatoarele caracteristici ale familiei:

a) existenta unui anumit numar de persoane;

b) reuniunea lor este urmarea actului casatoriei;

c) intre membri grupului familial exista un ansamblu de drepturi si de obligatii garantate juridic;

d) relatiile interpersonale, de ordin biologic, psihologic si moral, dintre membri;

e) climatul sau atmosfera psihosociala;

f) ansamblul de norme si reguli privind conduita mermbrilor grupului familial;

g) organizare structurala, cu o anumita distributie a rolurilor si sarcinilor familiale;

h) indeplinirea unor functii in raport cu societatea.

In incercarile de definire a familiei putem decupa doua categorii de perspective : una sociologica si alta juridica.

Din perspectiva sociologica, familia poate fi definita ca un grup social constituit pe baza relatiilor de casatorie, consanguinitate si rudenie, membri grupului impartasind sentimente, aspiratii si valori comune. Din acesta perspectiva, familia este un grup primar in care predomina relatii directe, informale, nemediate. Calitatea de grup primar nu semnifica absenta normelor si reglementarilor. Dimpotriva, familia este unul dintre grupurile primare cu cea mai mare incarcatura normativa.

Din perspectiva juridica, familia este un grup de persoane intre care sau stabilit un set de drepturi si obligatii, reglementat prin norme legale. Aceste norme stabilesc modul de incheiere a casatoriei, stabilirea paternitatii, drepturile si obligatiile sotiilor, relatiile dintre parinti si copii, modul de transmitere a mostenirii etc. Din perspectiva juridica, familia este un grup formal, reglementat prin legi si alte acte normative.

Cele doua perspective se suprapun partial. In unele situatii sensul sociologic al notiunii de familie este mult mai larg decat sensul juridic. De exemplu, cuplurile consensuale, care au luat o mare extindere in societatile contemporane sunt considerate de catre sociologi familii, intrucat ele indeplinesc majoritatea functiilor unei familii. Din punct de vedere juridic, cuplul consensual nu este o familie deoarece raporturile dintre parteneri nu sunt sanctionate prin casatorie legala. In alte situatii, sensul juridic poate fi mai larg decat cel sociologic. De exemplu, un cuplu separat prin divort nu mai este o familie intrucat nu mai indeplineste functiile definitorii esentiale ale familiei. Totusi, separarea celor doi parteneri in menaje diferite nu semnifica incetarea oricaror raporturi juridice intre ei. In situatia in care partenerii care divorteaza au copii, intre ei continua sa existe anumite raporturi juridice privind incredintarea copiilor unuia dintre soti, obligatiile celuilalt sot pentru sprijinul financiar al copiilor minori, dreptul la vizita etc. Perspectivele sociologica si juridica se completeaza reciproc; in unele situatii, perspectiva sociologica poate conduce la modificarea perspectivei juridice si implicit la schimbarea reglementarilor legale privind familia.

Familia este un ansamblu de relatii sociale reglementat prin norme juridice sau prin norme sociale difuze. Relatiile din cadrul familiei pot fi reduse la cateva categorii principale:

- relatii dintre soti (parteneri) reglementate prin casatorie sau prin consens;

- relatii dintre parinti si copii (dintre ascendenti si descendenti);

- relatii dintre descendenti (intre copiii aceluiasi cuplu);

- relatii de rudenie intre membri cuplului familial si alte persoane (parintii din familia de origine, socri, cumnati etc.) Cuprinderea acestui ultim tip de relatii este foarte diferita de la o societate la alta si chiar si in cadrul aceleiasi societati de la o categorie sociala la alta. Nomenclatorul relatiilor de rudenie este foarte bogat in unele societati si foarte sarac in altele.