Amenajarea turistică a zonei Munților Banatului

Munţii Banatului fac parte din vechea provincie istorică Banat cu un potenţial turistic incontestabil. Beneficiază de un cadru natural original, excepţional prin obiective turistice remarcabile. Din punct de vedere al potenţialului turistic depăşeşte multe din unităţile geografice ale Carpaţilor Româneşti.

Munţii Banatului, faţă de alte unităţi din Carpaţi, dispun de un potenţial al poziţiei, fiind astfel accesibili pentru ţările vecine dar şi pentru celelalte din Europa Centrală, Nordică, Sudică şi Vestică.

Munţii Banatului dispun de resurse atractive naturale şi antropice, de o valoare turistică ridicată, cu o tradiţie turistică dată de multiculturalitate şi prezenţa mai multor etnii, ospitalitatea şi generozitatea locuitorilo.r

Principalii factori de atracţie sunt reprezentaţi de valoarea unor zone turistice, cu posibilitate de vizitare din toate direcţiile. Alte elemente favorabile ce merită enumerate ar fi reţeaua hidrografică, clima prin influenţele mediteraneene şi apropierea centrelor urbane mai mari.

Munţii Banatului reprezintă sudiviziunea sudică a Carpaţilor Occidentali.

Cap 1. Resurse turistice naturale

1.1. Cadrul natural

Altitudinile medii sunt sub 1.000 m., iar altitudinile cele mai mari sunt in Semenic (1445 m) si Muntii Almajului (1228 m. in Vf. Svinecea Mare). Muntii Banatului sunt formati in mod predominant din sisturi cristaline la care se aduaga calcare, flis si roci vulcanice.

Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: pesteri (Pestera Comarnic), chei (Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului), cursuri subterane, izvoare carstice, vai seci. Pe flis se dezvolta forme de relief structural, iar pe sisturile cristaline s-au conservat formale de modelare ciclica (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decat in Carpatii Meridionali. In partea de vest si nord Muntii Banatului sunt marginiti de o bordura deluroasa formata din strate sedimentare friabile (depuneri submarine si litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale si acumulari de pietrisuri si nisipuri piemontane. Partea centrala o constituie Muntii Semenicului, mai inalti, cu platforme largi pe culmi si vai adanci pe margini. Zona de izvoare a Barzavei, Nerei si Timisului a constituit o regiune cu vechi asezari permanente situate la altitudine. Spre deosebire de Muntii Semenic, alcatuiti din sisturi cristaliner, Muntii Aninei, situati spre vest in continuarea acestora, cu o structura si petrografie foarte complicata in care calcarele ocupa suprafete importante si dau forme reprezentative. La nord de zona Semenic-Anina se dezvolta, pe Valea Nerei, Depresiunea Almajului (Bazovici), o depresiune intramontana ca pozitie; in sudul acesteia Muntii Almajului, mai inalti, au la interferenta cu Dunarea un relief spectaculos indeosebi in zona Cazanelor. Fasia calcaroasa este continuata din Muntii Aninei in Muntii Locvei iar la intersectia ei cu Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei. Muntii Banatului continua spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caras-Ezeris cu Muntii Dognecei, mai josi (615m) si “inecati” in sedimente.

Climatul montan este restrans la arealele mai inalte, iar climatul de dealuri caracterizeaza depresiunile si muntii josi. Influentele submediteraneene (Austrul, precipitatii si toamne, temperaturi medii ridicate si ierni mai blande) caracterizeaza ansamblul Muntilor Banatului. In depresiuni si pe latura nordica bat vanturi de tip foen, iar in Depresiunea Almajului si culoarul Timis-Cerna se produc inversiuni termice.

Cel mai important curs de apa este Dunarea, care intre intrarea sa in tara (Bazias) si Orsova formeaza o zona de defileu., Defileul Dunarii. In regim natural Dunarea avea o succesiune de bazinete si sectoare mai inguste (cum sunt Cazanele), in prezent, datorita construirii S.H.N. Portile de Fier, cursul Dunarii a fost transformat intr-un lac, foarte lung si ingust, cu numeroase golfuri in zona confluentelor. Dunarea primeste ca afluenti directi pe Caras (in exteriorul tarii), Nera (la Bazias) si Cerna (la Orsova). Spre nord raurile sunt adunate de Timis (inclusiv Barzava). In afara lacului de pe Dunare, in Muntii Banatului exista cateva lacuri mici pentru hidroenergie si alimentare cu apa (pe Barzava si Timis) si lacuri carstice semipermanente. In Muntii Aninei exista mari acumulari de ape subterane. Vegetatia este formata din paduri de stejar termofil (cu cer, garnita), paduri de fag cu carpen, paduri de fag, si la partea superioara in amestec cu conifere. Exista specii submediteraneene, indeosebi in Defileul Dunarii. Fauna corespunde etajelor de vegetatie cu prezenta unor elemente submediteraneene. Predomina, dintre soluri, cambisolurile (brune si brune acide) si molisolurile de tip redzine (pe roci calcaroase).

1.2 Factori naturali terapeutici

Turismul balneo - climateric este principala formă de turism practicată în Muntii Banatului, datorită valorii resurselor balneoturistice respectiv a factorilor de cură. Izvoarele termale (45 – 54 grade Celsius) existente aici, conţinând sulf şi calciu sunt benefice pentru tratamentul bolilor sistemului periferic şi al celui nervos, precum şi ale afecţiunilor stomacului, aparatului respirator,ginecologie, de metabolism, a stărilor de stres prelungit şi cură profilactică.

Compozitia resurselor balneare:

- ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase cu o mineralizare intre 0.5-2.6 g/l si o temperatura între 38.5-53.5°C;

- ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, calcice cu o mineralizare între 0.6-3.5 g/l si o temperatura între 46-56°C;

- ape minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate si sulfuroase cu o temperatura ce atinge 62°C si o mineralizare între 3,87-7,93 g/l; O caracteristica a apelor minerale este ca ele contin hidrogen sulfurat în mare concentratie (pâna la 60 mg/l);Izvoare termominerale : în prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate mai multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante de debite (peste 4000 m3 in 24 de ore). Principalele izvoare sunt : izv. artezian Maria (azi Neptun) - 54°C, Elisabeta (azi Diana) - 55°C, Hebe - 41°C, Ileana (azi Apollo 1) - 46°C, Iosif - 54°C, Neptun 3 - 54°C, Hercules - 67°C, Hygeea - 48°C.

Aeroionizare naturala:

-2000-2500 ioni negativi/cm3/s. In toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale a organismului. Se regleaza hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea statiunii.

sunt pozitiv influentate de aeroionizarea statiunii.

Afectiuni si boli tratate :

- reumatism cronic inflamator si degenerativ

- boli ale aparatului locomotor si sistemului nervos periferic

- afectiuni ale aparatului respirator

- afectiuni ginecologice cronice

- diabet zaharat incipient

- intoxicatii cu metale grele

- boli digestive

- afectiuni ale ochilor.

1.3 Arii protejate

Regiunea Banatului este intesata de multiple obiective turistice dintre care amintim:

-Cheile Nerei

Râul Nera alcătuieşte, de-a lungul a 18 kilometri, unul dintre cele mai sălbatice şi frumoase locuri din ţară, cu peste 400 de peşteri, avene şi cascade.Timpul se opreşte în clipa în care stai o secundă, ca să-ţi tragi sufletul, pe cărarea care străjuieşte Cheile Nerei, în amonte de Sasca Română. De la 250 de metri, de pe o cărare care şerpuieşte periculos deasupra hăului, Nera arată ca un şarpe care se înconvoaie printre bolovanii imposibil de urnit.Cheile Nerei din Caraş-Severin se arată ochiului iubitorului de natură deasupra localităţii Şopotul Nou şi se deschid apoi după 18 kilometri, lângă Sasca Română. Pe această distanţă, apa, în luptă cu calcarul munţilor, a creat adevă rate opere de artă. Peşteri, lacuri, cascade, avene, pereţi de stâncă născuţi din apa încă albastră şi pură a Nerei, care se pierd apoi în albastrul cerului, făcându-te să te întrebi unde e graniţa dintre real şi ireal, toate fac ca o expediţie în această zonă să lase urme adânci în cutia cu amintiri