Comuna Dragoslavele

Capitolul 1. Identificarea resurselor agroturistice din Comuna Dragoslavele

1.Prezentarea Localităţii

Comuna Dragoslavele este o comună veche, atestată documentar incă din 1368 (Catagratia din 1368 consemnează existenţa a două sate: Dragoslavele de sus şi Dragoslavele de jos primul având 50 case şi 244 locuitori iar cel de-al doilea, 40 case şi 168 locuitori). Comuna Dragoslavele este situată in partea de nord-est a judeţului Argeş, la o distantă de 73 km de municipiul Piteşti şi la 20 km de oraşul Câmpulung, are o suprafaţă de 11.973 ha dispunând de un relief muntos, cu o populaţie de 2486 locuitori, fiind compusă din 2 sate: satul Dragoslavele şi satul Valea Hotarului ( 653 locuitori).

Despre comuna Dragoslavele se vorbeşte încă din secolul al xv-lea ,prin comuna Dragoslavele trecând cele mai multe expediţii întreprinse de voievozii noştri peste munţi sau din Transilvania la noi cum, dovedesc numeroase documente.

Aşezată la întretăierea unor importante căi de comunicare- şoseaua europeană ce leaga Braşovul de Piteşti şi Bucureşti şi drumul naţional spre Târgovişte – comuna Dragoslavele poate fi considerată un „ centru”.

Ea beneficiază nu doar de aşezare la drumul european ci şi de climă placută datorită altitudinii de aproximativ.650 m şi munţilor care o înconjoară , munţi ale căror vârfuri depăşesc 1850m.

Dintotdeauna, localitatea noastră şi locuitorii ei au atras atenţia călătorilor, a oamenilor de cultură, a tuturor celor care au cunoscut-o şi i-au cunoscut oamenii, hărnicia, dăruirea, frumuseţea.

Localitatea Dragoslavele este situată la poalele vestice ale Munţilor Leaota, în depresiunea Dragoslavele, pe cursul superior al Dâmboviţei, la 20 km de Câmpulung. Comuna Dragoslavele are aproximativ 2400 locuitori şi o localitate în subordine administrativă (Valea Hotarului).

Localitatea Dragoslavele s-a dezvoltat în secolele trecute ca şi punct vamal pe drumul ce lega Transilvania de Ţara Românească prin culoarul Rucăr - Bran. În prezent este o destinaţie turistică preferată de cei care vor să evadeze din forfota marilor oraşe. Localitatea etalează vizitatorului adevărate perle ale arhitecturii tradiţionale muşcelene - arhitectura caracterizată de simplitatea formelor.

Dragoslavele este aşezat între munţii din partea de Nord-Est a judeţului Muşcel

( actualmente înglobat în judeţul Argeş), pe şoseaua naţională ce leagş Braşovul de Câmpulung şi pe şoseaua Târgoviştei la Km 0-2.

Vecini : la răsărit se învecinează cu Judeţul Dâmboviţa şi cu Braşovul prin culmea de despărţire a scurgerii apelor; la apus cu comuna Nămăeşti pe culmea Măgurei, prin vârful Pravăţului şi pe culmea munţilor Plăişor şi Fântâneaua; la miază-noapte cu muntele Sohorat prin apa văii Frasinului şi cu Comuna Rucăr prin părul lui Carceiu, prin linia despărţitoare dintre livezile ( la păşuni, fâneţe înainte li se spuneau “la livezi”) Rucărenilor de ale Dragoslovenilor din Vârtopiele; de la extremitatea de nord a acestei linii , hotarul coboară în cheia Ghimbavului la Săritoare , iar de aici urcă până la Râpa Roşie în vârful Colţilor, coboară în fântâna neagră din Zăbavă şi merge pe deasupra păşunilor rucărenilor în valea Crovului ( sau grofului după unii ar fi vorba de muntele unui notar - groff sas sau ungur), înconjoară partea de apus a muntelui Sfântu Ilie şi intră în Valea Rudăriţei. De aici restul hotarului de nord se mărgineşte cu muntele Fundata ( fost al dragoslovenilor) prin apa văii Rudăriţa pân la poienile Mitărcii, coboară în Rudăriţa la Scăldători şi urcă pe vechea frontieră ( cu Transilvania, în localitatea Moieciu de Sus) la sugrumătura Şleul Mândrului. La miază-zi se învecinete cu comuna Stoeneşti prin valea Mateiaşului şi muntele Runcu şi cu munţii Priseaca, Făgeţel, Geabelea- până în vârful Leaotei.