Pensiunea Paradise

Capitolul 1. Prezentarea generala a Deltei Dunarii

1.1. Prezentarea Deltei Dunarii

Al 2-lea fluviu al Europei (dupa Volga) si al 26-lea din lume, Dunarea izvoraste din Muntii Padurea Neagra, Germania, si se varsa in Marea Neagra in apropierea padurii Caraorman, care in limba turca insemna tot Padurea Neagra. Dunarea strabate 10 tari si 4 capitate ale Europei, avand un bazin hidrografic de 820 000 de kmp populat de circa 80.000.000 de locuitori.

Din lungimea Dunarii de 2860 de km, pe parcursul carora aduna afluenti din 17 tari, mai mult de o treime sunt pe teritoriul Romaniei (1075 Km). Debitul Dunarii este de aproximativ 6300 mc/s.

Sosita la Patlageanca cu 6400ml/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe.

Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 120 Km. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava. Avand multe ramificatii si ostroave acesta este cel mai tanar brat, inregistrand si cea mai mare adancime 39 de m. Bratul Chilia este folosit pentru navigatie, cele mai importante porturi fiind Ismail si Valcov.

Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). In urma acestor lucrari care au avut loc intre 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de la 93 de km la 64 de km,si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii, adancimea minima fiind de 7 de m, iar cea maxima de 18 de m. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partizani, Sulina.

Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe 112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara. Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat lungimea cursului navigabil. De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.

Conform literaturii de specialitate (Gâştescu, 1989), Delta Dunării reprezintă teritoriul cuprins între prima bifurcaţie a Dunării (Ceatalul Chiliei), mărginit la est de litoralul Mării Negre, la nord de braţul Chilia şi la sud de complexul lacustru Razim Sinoie.

Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunarii şi are o suprafaţă totală de circa 4178 km2, din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României, adică 3510 km2, reprezentând circa 82%, restul fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, în Ucraina.

Ţinând cont de geneză, hipsometrie, relaţiile hidrice dintre braţele Dunării şi zonele interioare, diferenţierile climatice şi variaţia peisagistică, în Delta Dunării se pot distinge două mari sectoare - delta fluviatilă şi delta fluvio-maritimă.

Delta fluvială reprezintă partea cea mai veche din spaţiul deltaic, ce s-a format într-un fost golf al Dunării. Principala sa caracteristică e suprafaţa relativ mare a grindurilor fluviale, în timp ce ariile depresionare sunt mai mici şi cu multe lacuri (deasemenea de mici dimensiuni), aflate într-un grad înaintat de colmatare.

Delta fluvio-maritimă se desfăşoară între aliniamentul grindurilor maritime Letea - Caraorman - Crasnicol în vest şi ţărmul mării în est. Ea cuprinde, pe lângă grindurile maritime Letea, Caraorman şi Sărăturile un important complex lacustru (Roşu - Puiu) şi suferă modificări importante la contactul cu Marea Neagră.

1.2. Prezentarea zonei Crisan – Caraorman

Canalul Crisan - Caraorman

Acest canal a fost finalizat la inceputul anilor "80 si facea parte dintr-un proiect foarte ambitios de transformare a Caraormanului intr-un centru economic major pentru Delta. Se dorea exploatarea pe scara larga a dunelor de nisip din apropierea satului

Dimensiunile mari (latime de 100 de m) tradeaza intentiile dictatorului de a-l transforma intr-un canal cu un trafic ridicat. Initial a fost sapat adanc insa procesul natural de colmatare a mai redus adancimea in anumite locuri, doar pe portiunea finala lipsita de curent nu s-au depus prea multe aluviuni. Pozitia aproape transversala pe directia de curgere a Dunarii, si faptul ca intrarea de pe bratul Sulina sufera un avansat grad de colmatare au dus la existenta unui curent moderat.

Particularitatea acestui canal consta in existenta pe parcursul lui a unor portiuni delimitate foarte clar unde se prind anumite specii de pesti.

La intersectia cu bratul Sulina in locul unde apele tuburi ale Dunarii se amesteca cu ape mai limpezi se prinde bine somn si salau. Datorita curentului puternic al Dunarii si pozitiei canalului, gura acestuia este continuu colmatata, in mod periodic (2-3 ani) fiind necesare lucrari de adancire a albiei. Procesul de depunere al aluviunilor este atat de puternic incat in decurs de 10 ani a dat nastere unei insulite ce continua sa se extinda.

Urmeaza intersectia cu canalul Litcov ale carui ape sunt mai limpezi si atrag rapitorii: avat, biban si salau. Incepand din acest loc, pe o lungime de 4-5 km, canalul Crisan-Caraorman a fost sapat pe vechea albie a Litcovului. Astfel, pe malul stang unde se afla salcii ce bordau odinioara canalul Litcov, curentul este mai rapid si a sapat gropi adanci in care "misuna" somnii. Pe celalalt mal canalul este mai putin adanc, cu o panta lina si cu vegetatie abundenta este preferat de crap.