Program de organizare și comercializare a unui produs cu tema - istoria, arta, frumusețile meleagurilor României

1. Enunţarea temei produsului turistic. Justificare.

Complexitatea formelor de relief din România face ca potenţialul turistic să fie mai bogat şi din punct de vedere geografic, dar în acelaşi timp cultural şi istoric. În circuitul ales s-a ţinut seama de vechimea şi isoria poporului român, de credinţa acestora dar şi de frumuseţea meleagurilor ţării.

2. Indicarea traseului cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor turistice

Bucureşti – Urziceni – Buzău (Palatul Comunal) - Mărăşeşti (Mausoleul de la Mărăşeşti) – Tecuci (Muzeul Mixt Tecuci) – Vaslui (Biserica Domnească; Muzeul Judeţean Ştefan ce Mare)– Iaşi (Biserica Albă; Mănăstirea Cetăţuia; Mănăstirea Frumoasa; Obediscul cu lei; Bojdeuca lui Ion Creangă) – Târgu Frumos (Biserica de lemn din Târgu Frumos) - Botoşani (Casa memorială Nicolae Iorga; Centrul Vechi) - Suceava (Muzeul satului Bucovinei; Biserica Sfânta Mina; Cetatea de scaun a Sucevei) – Rădăuţi (Mănăstirea Bogdana; Muzeul Etnografic dinRădăuţi) – Câmpulung Moldovenesc ( Monumentul statuar ,,Dragoş Vodă şi Zimbrul’’)– Vatra Dornei (Muzeul Orăşenesc; Expoziţia de artă populară de la Vatra Dornei; Cladirea Primăriei Oraşului) – Bistriţa (Cetatea Bistriţei; Casa Argintarului) – Reghin (Biserica de lemn) - Târgu Mureş(Cetatea Medievală; Biserica de piatră; Palatul Culturii) - Mediaş (Turnul Croitorilor; Complexul Franciscan)– Sibiu (Palatul Brukenthal; Muzeul de Istorie Naturala; Catedrala Evanghelică; Casa Luxemburg) – Brezoi – Râmnicu Vâlcea (Casa Memorială Anton Pann) – Curtea de Argeş (Biserica Sân Nicoară; Biserica Domnească; Mănăstirea Curtea de Argeş; Fântâna Meşterului Manole; Lacul Vidraru cu Barajul Vidraru) – Piteşti (Fânâna Muzicală) – Bucureşti

3. Elemente de prezentere generală

-Nr. de turişti: 30

-Nr. de ghizi: 1

-Nr. de şoferi: 1

-Mijloc de transport folosit:autocar ultramodern 3*

-Nr. de km parcurşi în total: 1355 km (Ziua 1: Bucureşti – Urziceni – Buzău – Mărăşeşti – Tecuci – Vaslui – 268 km; Ziua a-2a: : Vaslui – Iaşi – Târgu Frumos - Botoşani – 202 km; Ziua a-3-a: Botoşani - Suceava – Rădăuţi – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – 233 km; Ziua a-4-a: Vatra Dornei – Bistriţa – Reghin - Târgu Mureş – 180 km; Ziua a-5-a: Târgu Mureş - Mediaş – Sibiu – Brezoi – 255 km; Ziua a-6-a: Brezoi – Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeş – Piteşti – Bucureşti – 217 km)

-Nr. de zile: 6 zile, 5 nopţi

-Perioada de desfăşurare: mai – octombrie 2009

-Preţ informativ: 1447 RON (344,52 euro)

4. Descrierea traseului pe zile

Ziua 1

-7:30 plecare din Bucureşti din faţa Gării de Nord;

-Traseul: Bucureşti – Urziceni – Buzău – Mărăşeşti – Tecuci – Vaslui (268km)

-Obective vizitate

-Buzău: Palatul Comunal (Clădirea Palatului Comunal, astăzi sediul primăriei municipiului Buzău a fost construită în perioada 1896- 1904, după planurile arhitectului Alexandru Savulescu. Declarat monument de arhitectură, Palatul Comunal este realizat în stilul Renaşterii italiene, turnurile şi logiile, elemente definitorii ale curentului se regăsesc în arhitectura clădirii.);

-Mărăşeşti: Mausoleul de la Mărăşeşti - Mausoleul a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917, s-au desfăşurat luptele de la Mărăşeşti, soldate cu victoria trupelor române. În confruntările de la Mărăşeşti au pierit 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români. Actualmente mausoleul adăposteşte 5073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune de pe 18 culoare. Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat după planurile arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu (câştigători ai concursului de proiecte şi premiaţi cu 40.000 de lei aur) între anii 1923-1938 şi a fost inaugurat în mod oficial oficial pe 18 septembrie 1938. Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924, în prezenţa Reginei Maria şi a altor personalităţi ale vremii, şi s-au reluat după 12 ani, în 1936. Basoreliefurile "Cupolei Gloriei" au fost realizate de către Cornel Medrea şi Ion Jalea şi ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărăşeşti. Eduard Săulescu a executat pictura interioară. În anul 1938, cu prilejul inaugurării, a fost emisă o medalie jubiliară, cu diametrul de 60 mm, în trei variante: aur, argint şi bronz. Pe aversul medaliei se aflau efigiile regilor Ferdinand I (în dreapta) şi Carol al II-lea (în stânga), faţă în faţă, iar în mijloc, dedesubt, se afla stema Regatului României. Pe revers, în mijloc, este înfăţişat Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti.

-Tecuci: Muzeul Mixt Tecuci - Clădirea care găzduieşte în prezent instituţia de cultură a fost proiectată şi construită în ultimul deceniu al sec. al XIX-lea de un arhitect de origine italiană a cărui nume a ramas necunoscut. Concepută iniţial ca imobil de locuit, ea exprimă gustul pentru fast al comanditarului sau (Anton Cincu), dorinţa acestuia de a realiza ceva cu totul deosebit, care să provoace privitorului impresia de „j’amais vu”. Importantă din punct de vedere arhitectonic este dată de stilul construcţiei, cu evidentă inspiraţie din arhitectura neoclasică, având o serie de adaptări şi particularităţi specifice , care se regăsesc şi la alte câteva construcţii similare din oraş şi din zone învecinate. Planul clădirii este dreptunghiular la origini, având pe latura de vest o anexă utilitară executată ulterior, cu verandă închisa vitrată. Pe latura de nord se află o anexă de deservire. Edificiul se află într-o curte împrejmuită, având în faţă o gradină amplă care îl separa de şosea, şi care se întinde şi pe latura de nord. Organizarea spaţiului interior aminteşte de saloanele încăpătoare ale caselor boiereşti, bine iluminate pe cale naturală, cu uşi masive de înăltime mare, pentru estetica şi asigurarea comunicării facile între încăperi dezvăluie gustul pentru pitoresc şi senzualitate al proprietarului. În interior întâlnim atât plafoane casetate, cât si plafoane simple, stucături colorate şi picturi cu motive vegetale. Uşile , încoronate cu frontoane clasice, sunt pictate. „Salonul muzelor” ramâne însa cea mai fastuoasă dintre toate încăperile acestui edificiu. Ideea creării unui muzeu în municipiul Tecuci „ s-a născut mai ales prin descoperirea în acest tinut a multor vestigii antice, precum si a altor rămăşite cu mult mai vechi, datând de la sfârşitul epocii de piatra”- C.Solomon, Un muzeu regional la Tecuci, Tecuci ,1932. Ultimul proprietar al edificiului, Theodor Cincu, donează această proprietate la 16 iulie 1934, comunităţii tecucene cu destinaţia de muzeu în a cărui saloane „încapatoare ale casei boiereşti Cincu se afla astăzi instalat unul dintre cele mai frumoase muzee din tara”- Revista „Natura”, Bucuresti, nr.4, 1941. Muzeul-numit între timp mixt-a cunoscut , de-a lungul anilor, nenumărate prefaceri, ultima sa restaurare şi reorganizare de proporţii din perioada anilor 1966-1967 urmărind , deopotrivă, reconstituirea cât mai fidelă a interioarelor clădirii, dar şi dezvăluirea caracterului predominant arheologic al materialului colectionat.