Strategii linii aerieni Airbus vs Boeing

Piata constructiei de aeronave este dominata de doua mari companii: Boeing, companie de origine americana, și Airbus, rivalul său european. Compania Airbus a fost creată special pentru a concura cu Boeing. La inceput autoritățile europene au plănuit să lanseze un avion care concureze direct cu fiecare model Boeing dar aceasta strategie nu a avut succes pe piață. În urma creșterii cererii și expansiunii pieței în anii ’80, cele două companii au început să se axeze pe segmente diferite ale pieței. Airbus a construit modelul A380 care să concureze cu modelul Boeing 747, un avion masiv focusat pe zboruri hub-to-spoke. Boeing a decis să se axeze pe aeronave mai mici și eficiente, specializânduse pe cursele point-to-point, lansând modelul 737.

Ambele modele, respectiv strategii, au punctele lor pozitive și negative. Analizând strategia Airbus de a se concentra pe călătorii de tipul hub-to-hub și de investi masiv în modelul A380, principalele puncte forte sunt evidente. Având o capacitatea de 550 de pasageri - dar cu posibilitatea de mai mult - primul benefiu oferit de Airbus comparativ cu modele mai mici de la Boeing este posibilitatea de a transporta mai mulți pasageri. Distanța care poate fi atinsă într-o singură cursă a fost de asemenea unul din motivele principale pentru care Airbus a împins înainte produsul. Având 4 motoare pe aripi, A380 este capabil să zboare până la 9000 mile nautice fără oprire.

Un alt factor promovat de Airbus este comfortul ridicat de care pasagerii se bucură. Cu un spațiu de peste 500 m2, cabine private la clasa întâi, bar la bord și multe alte beneficii, A380 se află cu siguranță pe primul loc în ceea ce privește comfortul pasagerilor. Așa cum au afirmat cei de la Airbus, modelul este o experiență ce merită trăită, nu doar un mijloc de transport.

Considerând punctele slabe ale modelului, având în vedere mărimea avionului - 80m avengură a aripilor - infrastructura necesară pentru a putea acomoda acest model trebuie să fie pe măsură. Acest lucru presupune piste de aterizare mai lungi si mai late, spațiu mai mare la poarta de îmbracare/debarcare și piste de îmbarcare duble - pentru a folosi ambelor nivele ale avionului. Costurile pentru aceste modificări sunt uriașe. JFK au afirmat că investiția pentru a putea găzdui modelul A380 s-a ridicat la 175 mil.$. Acesta este principalul motiv pentru care foare puține aeroporturi pot acomoda acest model.

În ultimii 15 ani, industria aeriană a cunoscut o creștere șocantă, volumul de pasageri mărindu-se cu 500%. Airbus nu a putut prezice acest lucru atunci când au creat strategia pentru A380. În 2000, atunci când a alcătuit prognoză pieței pentru următoarele 2 decenii (2000 - 2019), Airbus a afirmat că până la finalul acestei perioade piața va avea nevoie de 1235 de avioane foarte mari, precum A380, cu încă 360 de aeronave adiționale în următorii 10 ani. În cei 12 ani de la lansarea modelului numărul total de comenzi a ajuns la doar 251.

Luând ca exemplu Beoing 747, singurul model gigant existent pe piață la acel moment, cei de la Airbus se așteptau ca piața să continue sa evolueze pe modelul hub-and-spoke. Dar, odată cu apariția unor modele noi mai eficiente, călătoriile point-to-point s-au dovedit mai convenabile din toate punctele de vedere, ducând astfel la declinul modelelor precum A380 sau Boeing 747.