Actul Administrativ

1. Notiunea si trasaturile actului administrativ

Actul administrativ este o manifestare unilaterala de vointa cu scopul de a da nastere, a modifica sau stinge o anumita situatie juridica, exprimata de o autoritate publica in realizarea puterii publice.

Actul administrative de autoritate constituie o categorie distincta de acte juridice adoptate sau emise, in principal, de autoritatile administratiei publice, precum si de institutiile publice si celelalte structuri organizatorice constituite in conditiile legii, prin care se asigura realizarea sarcinilor care revin administratiei publice.

Actul administrative constituie forma principala prin care se realizeaza administratia publica si consta intr-o manifestare expresa de vointa prin care se creaza, se modifica sau se sting raporturi de drept administrative.

Actul administrativ se deosebeste de toate celelalte categorii de acte juridice-lege, contract, hotarare judecatoreasca printr-o serie de trasaturi specifice.

a) In primul rand actul administrativ este forma principala a activitatii autoritatilor administratiei publice, celelalte forme fiind faptele administrative si operatiunile tehnico-administrative.

Sub acest aspect, este de mentionat faptele administrative sunt mai numeroase in activitatea autoritatilor administratiei publice de la nivelurile inferioare – in timp ce activitatea autoritatilor administratiei publice de la nivel central – Guvern, ministere etc. – se caracterizeaza, mai ales, prin emitere de acte administrative.

b) In al doilea rand, actul administrativ este, in principiu, o manifestare de vointa juridica unilaterala, ce apartine autoritatii publice care l-a emis.

Caracterul unilateral al vointei exprimate in actul administrativ nu este determinat de numarul de persoane fizice care isi exprima vointa in adoptarea actului (a cvorumului si a numarului de voturi necesar), ci de faptul ca acele persoane fac parte dintr-o structura organizatorica institutionalizata (Guvern, consiliu local sau judetean etc.) careia i se recunoaste prin lege competenta de a emite acte administrative in exercitarea atributiilor care ii revin.

c) In al treilea rand , actul administrativ are forta juridica obligatorie atat fata de persoanele fizice sau juridice carora li se adreseaza, cat si fata de autoritatea care l-a emis, tinuta sa-l respecte ea insasi, pe tot parcursul valabilitatii lui. Aceasta obligativitate a actului administrativ deriva din faptul ca el este dat pe baza si in executarea legii si, din aceasta cauza, se bucura de prezumtia de legalitate.

Din aceasta trasatura rezulta, pe de o parte, ca actele autoritatilor publice ierarhic superioare ale administratiei publice sunt obligatorii pentru cele subordonate, iar pe de alta parte, autoritatile publice superioare au dreptul de a modifica sau anula actele autoritatilor care li se subordoneaza, fara a avea insa posibilitatea de a li se substitui, adica de a reglementa ele insele raporturile juridice ce fac parte din sfera atributiilor exclusive ce revin autoritatilor subordonate.

d) In al patrulea rand, actul administrativ este executoriu de indata ce a intrat in vigoare , fara a fi necesara intocmirea unor formalitati ulterioare, ca in cazul unei hotarari judecatoresti ramasa definitive care, pentru a fi executata, trebuie sa fie investita cu formula executorie. De relevant este, totusi, faptul ca sunt si acte administrative care nu dobandesc in mod direct caracter executoriu sin nu pot fi puse direct in executare. Asa este cazul proceselor-verbale de constatare si si sanctionare a contraventiei care sunt executorii, prin ele insele, numai daca persoana sanctionata nu face plangere, punerea in executare a precesului-verbal nu mai are loc; ea se suspenda, pana la solutionarea plangerii de catre instanta de judecata. Actul administrativ trebuie emis cu respectarea competentei atribuite , fiecare organ al administratiei publice dispune de o competenta stabilita prin lege , deci competenta este legala , obligatorie si are independenta operativa. Competenta legala limiteaza posibilitatile autoritatilor publice in emiterea de acte administrative.

2. Categorii de acte administrative

Actele administrative pot fi grupate in diverse categorii, dupa anumite criterii, aceasta grupare prezentand importanta nu numai teoretica ci si practica.

Cele mai importante criterii de clasificare a actelor administrative sunt:

a) Dupa natura juridica, acestea pot fi:

- acte administrative de autoritate (sau acte administrative de putere publica). Aceste acte se adopta sau se emit de o autoritate publica - legislative, executive, judecatoreasca – in mod unilateral, pe baza si in vederea executarii legii, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi de drept administrative;

- acte administrative de gestiune ; aceste acte se incheie de seviciile administrative cu persoanele fizice si juridice si privesc buna gestionare a domeniului public al statului sau al unitatilor administrative-teritoriale (judet, municipiu, oras,comuna), dupa caz. Aceste acte sunt acte bilaterale, cuprinzand doua manifestari de vointa (a serviciului public administrative si a unei persoane fizice sau juridice)

- acte administrative jurisdictionale, aceste acte se emit, in mod unilateral, de autoritatile de jurisdictie administrative, anume abilitate de lege si rezolva conflicte aparute intre servicii publice si particulari.

b) Dupa componenta materiala, pot exista:

- acte administrative cu caracter general; aceste acte se adopta sau se emit de autoritatile administratiei publice care au componenta materiala generala. Din aceasta categorie fac parte : decretele Presedintelui, hotararile si ordonantele Guvernului, hotararile consiliilor judetene si cele ale consiliilor locale, unele ordine ale prefectilor si unele dispozitii ale primarilor.

- acte administrative de specialitate; aceste acte sunt emise de organele administratiei publice centrale de specialitate si de autoritatile administratiei publice locale de specialitate. Din aceasta categorie fac parte: ordinele si instructiunile emise de ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate, precum si cele emise de conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate.