Curtea de justiție

Cele 5 institutiile Europene constituite prin tratate sunt: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia, Curtea de Justitie, Curtea de Conturi alaturi de Mediatorul European si controlorul european pentru protectia datelor.

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (pentru care se foloseşte frecvent prescurtarea „Curtea”) a fost instituită în temeiul primului Tratat UE, Tratatul CECO din 1952. Sediul se află la Luxemburg.

Misiunea Curţii este să se asigure că legislaţia UE este interpretată şi aplicată în mod uniform în toate statele membre UE, astfel încât legile să se aplice în mod egal tuturor cetăţenilor. Spre exemplu, Curtea se asigură că instanţele naţionale nu pronunţă sentinţe diferite în acelaşi caz. Curtea se asigură şi că statele membre şi instituţiile UE aplică prevederile legislative. Curtea are puterea de a soluţiona litigiile care apar între state membre UE, instituţii UE, operatori economici şi persoane fizice.

Curtea are în alcătuire un judecător din fiecare stat membru, astfel încât toate sistemele juridice naţionale din cadrul UE sunt reprezentate. Cu toate acestea, din motive de eficienţă, Curtea funcţionează rar în structură completă. De obicei, Curtea se întruneşte în „Marea Cameră” cu numai 13 judecători sau în camere de cinci sau trei judecători.

Curtea de Justiţie, Tribunalul de Primă Instanţă şi Tribunalul Funcţiei Publice au câte un preşedinte ales de judecători pentru un mandat de trei ani care poate fi reînnoit. Vassilios Skouris a fost ales preşedinte al Curţii de Justiţie în 2003. Marc Jaeger este actualul preşedinte al Tribunalului de Primă Instanţă. Paul J. Mahoney este preşedintele Tribunalului Funcţiei Publice din 2005.

Curtea pronunţă sentinţe în cazurile care îi sunt înaintate spre soluţionare. Cele cinci tipuri de cazuri întâlnite frecvent sunt:

- acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare;

- acţiuni intentate pentru neîndeplinirea obligaţiilor;

- acţiuni în anulare;

- acţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona;

- acţiuni în despăgubiri.

CURTEA DE JUSTITIE, PARTE A SISTEMULUI INSTITUTIONAL AL COMUNITATILOR EUROPENE

Curtea de Justitie a Comunitãtilor Europene (TJCE) este institutia comunitarã pe care Tratatele Constitutive au însãrcinat-o sã vegheze asupra corectei interpretãri si aplicãri a dreptului comunitar. Acest lucru apare codificat la art. 164 TCE: “Curtea de Justitie va garanta respectarea Dreptului în interpretarea si aplicarea TCE”. Art. 136 al TCEEA spune, practic, acelasi lucru. În fine, art. 31 TCECA face mai multe precizãri, arãtând: “Curtea de Justitie va garanta respectarea dreptului în interpretarea si aplicarea Tratatului CECO/CECA si a regulamentelor acestuia”.

Chiar dacã absenta din TCE si TCEEA a oricãrei referiri explicite la competenta Curtii de Justitie asupra dreptului derivat poate pãrea intentionatã – dat fiind faptul cã TCECA, unde aceasta apare, este anterior TCE si TCEEA – în practicã se considerã implicitã aceastã competentã, ea nefiind pusã la îndoialã “Lectura” care se face art. 131 TCECA este cã s-a dorit nu numai interpretarea si aplicarea de cãtre Curtea de Justitie a TCECA si a oricãror norme ce l-ar modifica, dar s-a dorit si interpretarea si aplicarea oricãrui act normativ adoptat de cãtre instituiile comunitare în vederea îndeplinirii si dezvoltãrii respectivului Tratat.

Faptul cã, în principiu, Curtea de Justitie garanteazã respectarea dreptului primar si derivat nu înseamnã doar garantarea interpretãrii si aplicãrii acestuia de cãtre institutiile comunitare si statele membre, ci si cã, uneori, Curtea de Justitie asigurã corecta interpretare si aplicare a dreptului intern al statelor membre sau chiar a celui international. În cazul celui international, se poate observa cã art. 228.6 si art. 234 TCE se referã la rolul Curtii în observarea respectãrii, de cãtre statele membre si institutiile comunitare, a obligatiilor ce le revin din acordurile internationale la care sunt pãrti, pe de o parte, iar, pe de alta, la rolul Curtii în garantarea compatibilitãtii dintre normele comunitare si eventualele conventii internationale încheiate de un stat membru înainte de a adera la UE.

În ceea ce priveste dreptul intern al statelor membre, Curtea de Justitie garanteazã cã institutiile comunitare urmãresc, în anumite situatii, normele de drept intern. Probleme pot apãrea atunci când, datoritã diversitãtii legislatiilor nationale, se produc aplicãri diferite ale dreptului comunitar, Curtea trebuind sã vegheze ca acest lucru sã nu se întâmple.