Extras din referat

Acesta numără 750 de membri.

Atribuții legislative

De la un tratat la altul, competențele legislative au fost extinse. Potrivit Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European va avea o poziție de egalitate cu Consiliul U.E. în adoptarea celei mai mari părți ale legislației Uniunii Europene. Parlamentul European, după modelul urmat de cele mai recente tratate, cunoaște o creștere a rolului său, procedura codeciziei devenind metoda ordinară de lucru în legislație. Metoda se va aplica în agricultura, energia, justiția, sănătatea și fondurile structurale.

Acțiunea externă

Tratatul de la Lisabona prevede că Parlamentul European va trebui să își dea avizul conform asupra acordurilor internaționale referitoare la procedura legislativă ordinară. Parlamentul European poate înduma și promova programele de dezvoltare și cooperare ale Uniunii Europene cu toate țările în curs de dezvoltare prin comisie specializată și prin activitatea Adunării Comune. Tot conform modificărilor aduse de tratat, Consiliul și/sau Înaltul și Comisia sunt invitați la fiecare dezbatere în plen privind aspectele de PESC și de apărare.

După autorizarea de Conferința președinților sau ca urmare a unei propuneri, comisia competentă în domeniul PESC poate formula recomandări Consiliului.

Bugetul comunitar

Până la Tratatul de la Lisabona, în ceea ce privea cheltuielile obligatorii, agricole și cele legate de acorduri internaționale, decizia aparținea Comisiei Europene. Cât privește cheltuielile neobligatorii, decizia aparține Parlamentului European, care hotărăște în strânsă colaborare cu CE. Noul Tratat a dus la eliminarea distincției dintre cheltuielile obligatorii (aproximativ 45% din bugetul Uniunii Europene) și cele neobligatorii. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor avea un rol echilibrat în adoptarea bugetului.

Parlamentul European nu avea niciun rol în cadrul procesului de numire în funcție la nivelul Uniunii Europene, proces care era, până la urmă, unul interguvernamental. Acest lucru s-a schimbat începând cu 1975, când Parlamentul European a obținut dreptul de a fi consultat în privința numirii membrilor Curții de Conturi.

Progresul cel mai semnificativ în ceea ce privește rolul Parlamentului European în numirea membrilor altor instituții europene s-a înregistrat începând cu Tratatul de la Maastricht din 1992.

Tratatele următoare au adus mai multă putere acestui rol, el ajungând să aibă un rol direct, inclusiv în numirea membrilor Comisiei Europene. Noul Tratat va introduce o legătură directă între rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și alegerea candidaților pentru președenția Comisiei Europene, rolul Parlamentului European fiind unul de excepție. Parlamentul va trebui să aprobe Colegiul Comisiei Europene, dar și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate (PESC).

Parlamentul va alege președintele Comisiei Europene pe baza propunerilor Consiliului European, dar care trebuie să ia în considerare rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European.

În ceea ce privește numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate care va deține totodată și funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene, înainte de numirea lui, președintele în exercițiu al Consiliului este invitat să facă o declarație în fața Parlamentului în conformitate cu art. 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Președintele Comisiei este invitat să facă o declarație cu aceeași ocazie. După numirea noului Înalt Reprezentant pentru politică externă și de securitate comună, în conformitate cu art. 207 alin. (2) din Tratatul Comunității Europene și înainte de preluarea oficială a funcțiilor, Înaltul Reprezentant este invitat de președinte să facă o declarație în fața Comisiei și să răspundă la întrebările acesteia.

Ales prin vot direct, Parlamentul European va avea noi instrumente care vor proteja drepturile și libertățile cetățenilor și pe cale de consecință, acestora li se va permite să ia parte la procesul politic comunitar.

Parlamentul va trebui să se asigure că noua Cartă incluzând drepturi civile, politice, economice, dar și sociale ale cetățenilor europeni incluse în Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene este implementată într-un mod eficient.

Parlamentul va apăra drepturile Parlamentelor naționale de a obiecta la propunerile legislative de la nivel comunitar, dacă acestea consideră că a fost încălcat principiul subsidiarității.

Parlamentul a dobândit, de asemenea, dreptul de a iniția revizuiri ale tratatelor constitutive, precum și pe cel de a lua parte la procesul de revizuire.

Rolul Parlamentelor naționale