Mărturia mincinoasă

1. Noțiune și definiție:

Mărturia mincinoasă reprezintă fapta martorului care într-o cauză penală, civilă ori în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmații mincinoase sau nu spune tot ce știe în legătură cu faptele ori împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat, conform Art. 273 alin (1) C. pen.

2. Obiect juridic special:

Constă în relațiile sociale ce privesc stabilirea adevărului atunci când sunt ascultați martori într-o anumită cauză.

3. Obiectul material al infracțiunii:

Acțiunea infracțională nu are o astfel de componentă.

4. Subictul activ:

Este circumstanțiat, și anume martorii dintr-o cauză.

Numai sub foarma complicității și a instigării este participația penală posibilă.

5. Subiect pasiv:

Și acesta este circumstanțiat, anume, persoana vătămată prin însăși săvârșirea infracțiunii.

6. Latura obiectivă a infracțiunii de mărturie mincinoasă:

Infracțiunea de mărturie mincinoasă constă în acțiunea făptuitorului de a face afirmații mincinoase sau în inacțiunea de a spune tot ceea ce știe, ambele privitor la faptele ori împrejurările esențiale asupra cărora a fost întrebat.

Urmarea imediată constă în starea de pericol produsă pentru înfăptuirea justiției.

Raportul de cauzalitate rezultă ex re, adică din materialitatea faptei.

7. Latura subiectivă:

Infracțiunea se poate produce numai cu intenție directă sau indirectă.

8. Formele infracțiunii:

Tentativa nu este incriminată, iar acțiunea infracțională se consumă în momentul alcătuirii mărturiei mincinoase.

9. Formele agravate:

Sunt incriminate prin dispozițiile Art. 273 alin (2) C. pen.:

a) „De către un martor cu identitate protejată sau aflat în Programul de protecție al martorilor;

b) De către un investigator sub acoperire;

c) De către o persoană care întocmește un raport de expertiză sau de către un interpret;

d) În legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață, ori închisoarea mai mare de 10 ani.”

Nici în forma agravată a infracțiunii de mărturie mincinoasă, tentativa nu este pedepsită.

10. Cauză specială de nepedepsire :

Este prevăzută în Art. 273 alin (3) C. pen.: „Autorul nu se pedepsește dacă își retrage mărturia, în cauzele penale înainte de reținere, arestare ori de punerea în mișcare a acțiunii penale sau în alte cauze înainte de a se fi pronunțat o hotărâre ori de a se fi dat o altă soluție, ca urmare a mărturiei mincinoase.”

11. Aspecte procedurale:

Acțiunea penală este pusă în mișcare din oficiu.

- SPEȚĂ:

mincinoasă, în dosarul penal nr.l4612/P/2009, când, fiind audiat în calitate de martor pentru D.F., care avea calitatea de făptuitor, fiind cercetat pentru comiterea infracțiunii de tulburare de posesie, a declarat în fals și a mințit cu privire la hotarul dintre proprietăți, susținând în mod mincinos că D.F.nu ar fi ocupat abuziv teren moștenit de persoana vătămată B.Ș..

Plângerea a făcut obiectul dosarului nr.14029/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.

Prin ordonanța procurorului din 27.11.2015 dată în dosarul nr.14029/P/2014, în temeiul s-a dispus: „Clasarea cauzei privind plângerea formulată de B.Ș. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de Art. 273 al.l Cod penal”. Prin ordonanța de clasare, procurorul a reținut că „există cazul de împiedicare la punerea în mișcare a acțiunii penale prevăzută de Art. 16 alin. (1) lit. b din C. proc. pen. motivat de faptul că din probatoriul administrat reiese că aspectele declarate de făptuitorul D.C. cu ocazia audierii în calitate de martor în cauza penală nr. 14612/P/2009 corespund realității, această depoziție coroborându-se cu procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de poliție la data de 01.02.2010.”

Împotriva ordonanței de clasare, petentul s-a adresat judecătorului de camera preliminară cu plângerea ce face obiectul cauzei de față. În cauză, judecătorul de cameră preliminară a constatat că că soluția de clasare pentru temeiul prevăzut de Art.16 lit.b teza I Cod procedură penală, respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală, este corectă, însă pentru alte motive decât cele menționate în ordonanța de clasare. În acest sens, a reținut că, potrivit Art.273 alin.(1) C. pen., constituie infracțiunea de mărturie mincinoasă fapta martorului care, fiind audiat într-o cauză sau într-o altă procedură în care se ascultă martori, face afirmații esențial sau nu declară tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat. Pentru realizarea conținutului infracțiunii de mărturie mincinoasă sub aspectul laturii subiective este necesar ca o persoana să fie audiată ca martorși să facă afirmații neadevărate, iar aceste afirmații să fie făcute cu rea-credință, în scopul denaturării realității faptelor sau împrejurărilor ce fac obiectul probațiunii.

Deci, pentru realizarea conținutului constitutiv al acestei infracțiuni, este necesar în primul rând ca subiectul activ al infracțiunii să aibă calitatea de martor și să facă afirmațiile mincinoase în cuprinsul declarației pe care o dă în calitate de martor. Declarația invocată de petentul B.Ș. este cea dată în fața organului de cercetare penală Bițoi Daniel și este atașată la f.10 d.u.p.. Această declarație nu poate avea natura unei declarații de martor, neîndeplinind cerințele prevăzute de Art.85 și urm. Cod procedură penală din 1968 ( acestea fiind dispozițiile în vigoare la data declarației în cauză, însă și dispozițiile codului de procedură penală actual sunt similare). Astfel, potrivit, Art. 85 Cod procedură penală din 1968: