Organizarea Sistemului Jurdiciar

STATUTUL JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR

Majoritatea statelor democratice au acordat şi acosrdă o deosebită importanţă pregătirii viitorilor magistraţi, precum şi perfecţionării profesionale a judecătorilor şi procurorilor în funcţie.

Potrivit art.93 alin.1, din legea nr.304/2004, Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea C.S.M., care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a magistraţilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.

Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, el fiind un institut propriu al magistraturii şi care nu are nici un raport de dependenţă faţă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau faţă de alte instituţii de învăţămînt.

Scopul I.N.M. este acela de a realiza, în primul rând, pregătirea viitorilor judecători şi procurori. În al doilea rînd, institutul a fost creat şi pentru a realiza cadrul de desfăşurare a activităţilor de perfecţionare profesională a magistraţilor în funcţie.

Drepturile şi obligaţiile magistraţilor

Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Membrii Ministerului Public şi procurorii stagiari se bucură de stabilitate. Inamivibilitatea este o garanţie esenţială a independenţei judecătorilor. Ea reprezintă şi un drept complex ce este recunoscut de lege judecătorilor.

Magistraţii beneficiază, potrivit art.73 din legea nr.303/2004, de o remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu alte criterii prevăzute de lege.

În scopul asigurării independenţei economice a magistraţilor, legea le acordă acestora şi alte drepturi social-patrimoniale, cu ar fi asigurarea pentru risc profesional, pentru viaţă, sănătate şi bunuri, în limita veniturilor pentru anii lucraţi în aceste funcţii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.

Magistraţii beneficiază de concedii medicale şi de alte concedii, de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa 1, auto, naval şi aerian sau de decontarea 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.

Pentru merite deosebite în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege şi vechime îndelungată în magistratură ca judecător sau procuror, magistraţii în activitate, care au obţinut numai calificative de foarte bine în ultimii 10 ani, pot fi distinşi cu Diploma „Meritul judiciar”, acordată de Preşedintele Romaniei, la propunerea C.S.M.

Obligaţiile magistraţilor sunt de natură profesională şi morală. Majoritatea legislaţiilor impun exigenţe ridicate magistraţilor, ce depăşesc cu mult standardele medii ale altor funcţii publice. Legea impune magistraţilor o conduită ireproşabilă nu doar în cadrul relaţiilor de serviciu, ci şi în afara acestora, în societate.

Magistraţii sunt obligaţi să desfăşoare activitatea judiciară în mod independent, dând dovadă de o conduită imparţială şi să rrespecte secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.

Obligaţiile statornicite în legea de organizare judiciară sunt proprii statutului magistraţilor. Există şi alte îndatoriri ale magistraţilor, dar care decurg din diferite dispoziţii ale Codului de procedură civilă şi ale Codului de procedură penală (obligaţia de a stărui pentru stabilirea adevărului, obligaţia de a asigura un echilibru în situaţia părţilor etc.).

Incompatibilităţi şi interdicţii

O incompatibilitate fundamentală este prevăzută de lege în privinţa activităţilor desfăşurate de magistraţi. În acest sens art.125 alin.3 şi art. 132 din Constituţie dispun, în termeni categorici, că funcţiile de judecător şi de procuror sunt incompatibile cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Prin urmare, nerespectarea interdicţiei de cumul de funcţii atrage după sine îndepărtarea din magistratură. Dispoziţii normative destinate a asigura independenţa magistraţilor sunt instituite în art.7 alin.1 din legea nr.303/2004, text potrivit căruia magistraţilor le este interzis:

a. să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse

b. să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură

c. să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrative şi de control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome

d. să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

O altă interdicţie este cea prevăzută în art.8 din legea nr.303/2004, menită să-i protejeze pe magistraţi de presiuni politice de tot felul cu ar fi:

- magistraţii nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor politice

- magistraţii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare activităţi cu caracter politic

- magistraţii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

Interdicţii însemnate sunt consacrate şi în art.9 din legea nr.303/2004, potrivit căreia:

- magistraţii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul

- magistraţior nu le este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărîrile sau soluţiile date în dosarele rezolvate de ei

- magistraţii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decît acelea cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.