Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice

Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice este prevăzută în Codul de procedură penală între articolele 489 - 503.

Art. 489

(1) În cazul infracțiunilor săvârșite de persoanele juridice prevăzute la art. 135 alin. (1) din Codul penal în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice, dispozițiile prezentului cod se aplică în mod corespunzător, cu derogările și completările prevăzute în prezentul capitol.

(2) Sunt aplicabile în procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice și dispozițiile procedurii de cameră preliminară, care se aplică în mod corespunzător.

Articolul 135 din Codul penal prezintă condițiile răspunderii penale a persoanei juridice :

(1) Persoana juridică, cu excepția statului și a autorităților publice, răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în înteresul ori în numele persoanei juridice.

(2) Instituțiile publice nu răspund penal pentru infracțiunile săvârșite în exercitarea unei activități ce nu poate face obiectul domeniului privat.

(3) Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte.

Condițiile generale ale răspunderii persoanei juridice :

a. Să existe o entitate care are personalitate juridică potrivit prevederilor Codului Civil ( conform articolului 1889 alineat 3 Cod civil Societatea dobândește personalitate juridică prin și de la data înmatriculării în registrul comerțului, dacă prin lege nu se dispune altfel ).

b. Conform articolului 135 alineat 1 Cod penal - persoana juridică care săvârșeste infracțiunea trebuie să fie alta decât statul și autoritățile publice.

c. Conform aceluiași articol menționat anterior, infracțiunea săvârșită de către persoana juridica trebuie să îndeplinească alte 3 condiții :

- Să fie săvârșită în realizarea obiectului de activitate - în sensul în care infracțiunea trebuie să fie in strânsă legătura cu acțiunile necesare pentru realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice

- Să fie săvârșită în interesul persoanei juridice - sunt asemenea infracțiuni cele comise pentru a se obține un beneficiu sau pentru a se evita o pierdere pentru persoana juridica. Se consideră că legiuitorul a avut în vedere situațiile în care, deși organul sau reprezentantul persoanei juridice a lucrat în afara obiectului de activitate, această activitate este în interesul și în profitul ei . După unii autori,această cerință poate fi interpretată atât în sens subiectiv, ca făcând trimitere la scopul urmărit de agent, cât și într- un sens obiectiv ca făcând trimitere la un profit pe care persoana juridică l-a obținut deja de pe urma săvârșirii infracțiunii.

- Să fie săvârșita în numele persoanei juridice - o asemenea infracțiune se comite în procesul organizării și a funcționării persoanei juridice, ceea ce i-a determinat pe unii autori să susțină că, nu poate acționa în numele persoanei juridice decât acela care are o împuternicire în acest sens, lucrând în calitate de organ sau de reprezentant. Cel care săvârșește o asemenea infracțiune pleacă de la poziția pe care o are în cadrul persoanei juridice a cărei răspundere penală o angajează și nu acționează ca o persoană fizică care nu are nicio legătură cu aceasta.

Cele 3 condiții nu sunt cumulative, astfel că este de ajuns ca una din aceastea să fie îndeplinita pentru a putea fi atrasă tragerea la răspundere penală a persoanei juridice. Astfel, răspunderea persoanei juridice poate fi atrasă chiar și în situația în care o persoană fizică săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, în numele unei persoane juridice, dar contrar interesului acesteia.

Persoana juridică este reprezentată la îndeplinirea actelor procesuale și procedurale de reprezentatul său legal.

Dacă pentru aceeași faptă sau pentru fapte conexe s-a început urmărirea penală și împotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, aceasta își numește un mandatar pentru a o reprezenta.

În cazul în care persoana juridică nu își numește un mandatar, acesta este desemnat de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată din rândul practicienilor în insolvență, autorizați potrivit legii. Practicienilor în insolvență desemnați, potrivit prevederilor legale, li se aplică, în mod corespunzător, dispozitiile art.190 alin.1, 2 si 4-6 din Codul de procedura penala.