Traficul de droguri și tehnici speciale de investigare a criminalității organizate

Introducere

În ultimii ani, unul dintre palierele criminalității care tinde să devină o problem mondială îl reprezintă consumul și traficul de droguri. O mare influență au aici și grupurile de crimă organizată care facilitează răspândirea stupefiantelor. Astfel, o să încerc să prezint dezvoltarea și riscurile traficului ilicit de droguri precum și aspectele legislative legate de această problemă, analizînd apoi instituțiile de combatere a criminalității organizate și tehnicile speciale de investigare care se cer a fi utilizate.

Am ales acest subiect din dorinţa de a afla cât mai multe despre acest subiect, pe cât de vechi pe atât de actual, deoarece traficul şi consumul de droguri a existat şi va exista mereu. Deasemenea, tehnicile folosite şi instituţiile abilitate să monitorizeze ilegalităţile legate de consumul de droguri, cred că pot să atragă atenţia oricărei persoane, fiind un subiect interesant şi totodată o enigmă pentru omul de rând.

Studiul meu în acest domeniu pot spune că este minim, am folosit surse accesibie oricărui student, fără a aprofunda publicaţiile pe acest domeniu. Acest referat deschide ,,porţile’’ pentru o continuare a cercetării, cel putin în cazul meu.

I. Traficul de droguri

Pentru a înțelege mai bine fenomenul traficului de droguri, și motivul pentru care acesta reprezintă un pericol pentru valorile societății, trebuie să cunoaștem noțiunea de drog. Dacă este să luăm o simplă definiție din DEX, vom vedea că acesta reprezintă ,, Substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant’’. În funcție de riscul pe care acestea îl pot produce, clasificarea data de legea specială este în droguri de risc și droguri de mare risc, în funcție de natura și periculoziytatea substanței.

În România, s-a constatat o evoluție a traficului și consumului de doguri, în special după anii ’90, fiind găsite cantități impresionante de droguri, în special canabis și hașiș, culturi ilicite de mac (Iași), precum și descoperirea primului laborator clandestin de droguri. Un simplu observator obiectiv, poate să iși dea seama că la nivelul Bucureștiului cel puțin, rețeaua de distribuție se află intr-un proces de extindere. Cu toate acestea, România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, fiind pentru majoritatea drogurilor sub media europeană a consumului. Deşi pentru consumul de canabis se înregistrează cea mai semnificativă creştere, România se numără printre statele cu cea mai mică prevalenţă a acestui tip de consum (locul 27 din 29 de state raportoare)

Apărute pe piaţa drogurilor din România în 2009, substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) au cunoscut o perioadă de consum maxim în anul 2010. În urma măsurilor legislative şi de control luate de autorităţi, coroborate cu o informare mai bună în rândul populaţiei generale asupra riscurilor generate de acest tip de consum, s-a putut observa o scădere de interes pentru acest tip de substanțe.

O întrebare care poate să apară este În ce măsură ne influențează decriminalizarea traficului și consumului de droguri din țările occidentale?

Mai ales în ceea ce priveste marijuana, în țările occidentale se tinde spre un consens pentru legalizarea acestui produs pentru că se consideră a fi inofensiv și că ar putea fi consumat precum tutunul. De asemenea, și în ceea ce privește piața drogurilor în România, se remarcă o creștere în anul 2014 a cantităţii de canabis - masă verde recoltată, în timp ce numărul capturilor la nivel stradal crește în fiecare an. Iată că, în ciuda statisticilor, problema este una de actualitate și măsurile trebuie să fie cât mai coordonate și raportate la influențele europene.