Modelul IS-LM

Modelul IS – LM este cunoscut în literatura de specialitate ca exprimând esenţa macroeconomiei moderne. El este un model de echilibru între piaţa de mărfuri şi piaţa monetară care ia în consideraţie influenţa ratei dobânzii şi a venitului în societate într-o perioadă de timp dată. Modelul mai este numit şi modelul HICKS – HANSEN în corespundere cu persoanele care au elaborat şi dezvoltat pentru prima dată modelul respectiv, astfel Hicks a elaborat modelul în 1937 ca mai apoi Hansen să-l dezvolte.

Tabel: Date biografice: - J. K. Hicks, A. Hansen.

J. K. Hicks A. Hansen

Reprezentant al Neokeynesismului, născut la 08 aprilie 1904 la Warwick, Anglia.

1917-1922, colegiul Clifton şi Balliol.

1922-1926, Oxford, specializându-se în ştiinţe matematice, dar este cointeresat şi de literatură şi istorie. În 1923 începe să studieze şi anumite probleme economice.

Contribuţii la dezvoltare ştiinţei economice:

a) Teoria cererii de consum (Microeconomie)

b) Modelul IS – LM, 1937, în care realizează un sumar al viziunii lui Keynes asupra macroeconomiei.

c) 1939, apare lucrarea „Valoarea şi Capitalul” în care dezvoltă teoria echilibrului macroeconomic general.

d) 1972, primeşte premiul Nobil pentru contribuţiile de pionerat în dezvoltarea teoriei Echilibrului macroeconomic de ansamblu.

La 20 mai 1989 decedează.

Reprezentant al Neokeynesismului, născut la 23 august 1887, Viborg, Dakota de Sud.

1910, colegiul Yankton, Dakota de Sud.

1918, Universitatea Wisconsin-Madison, unde îşi obţine doctoratul în economie.

1923, Universitatea din Minnesota, unde realizează nişte cercetări care îl clasează la şcoala neoclasică.

1937, predă la Harvard, unde la avut ca elev pe P.Samuelson.

Contribuţia cea mai mare a fost dezvoltarea modelului IS – LM.

La 06 iunie 1975 decedează în Alexandria, Virginia.

Aşa după cum sugerează şi denumirea sa, modelul oglindeşte echilibrul macroeconomic prin intermediul a două diagrame:

1) Curba IS reflectă echilibrul pe piaţa bunurilor, unde I reprezintă investiţiile iar S economiile.

2) Curba LM reflectă echilibrul pe piaţa monetară, unde L reprezintă cererea de monedă iar M oferta de monedă.

Premisele modelului:

1. Investiţiile sunt o funcţie descrescătoare în raport cu rata dobânzii

2. Economiile sunt o funcţie crescătoare în raport cu venitul

3. Cererea de bani depinde de venit şi de rata dobânzii

4. Oferta de bani este un factor exogen

5. Preţurile sunt fixe pe termen scurt

La un an după ce J. M. Keynes a publicat lucrarea sa „Teoria generală a ocupării forţei de muncă, dobânzii şi banilor” un alt economist britanic, profesorul John Hicks a ilustrat esenţa ideilor lui Keynes într-o diagramă. Mai mult de 30 de ani această diagramă a predominat gândirea macroeconomiei. Cu toate că şi-a pierdut din interes recent, multe din noile îmbunătăţiri în economie au fost gândite să poată fi explicate în termenii diagramelor lui Hicks, care nu sunt altceva decât curba IS şi curba LM.

Curba IS (echilibrul pe piaţa bunurilor): , unde I – sunt investiţiile iar S – economiile. Curba IS poate fi elaborată cu ajutorul diagramelor lui Hicks:

Fig. 1. Diagrama Hicks ( Elaborarea Curbei IS)

Curba IS, în acest caz , caracterizează relaţia dintre venit (Y) şi rata dobânzii (d'), în momentul când piaţa bunurilor se află în echilibru, adică investiţiile sunt egale cu economiile. Cu cât rata dobânzii este mai mică cu atât şi venitul va fi mai mare.

Dacă prin intermediul politicii bugetar – fiscale au loc: - creşterea cheltuielilor guvernamentale (G) şi reducerea ratelor de impozitare, atunci curba IS se deplasează în dreapta sus, în direcţia creşterii venitului. Panta curbei IS depinde de sensibilitatea investiţiilor faţă de rata dobânzii, astfel dacă, investiţiile sunt elastice atunci la o mică variaţie a ratei dobânzii, venitul va creşte mult mai repede. Panta de înclinaţie a curbei IS este mai mică (curba ia o poziţie orizontală).