Politica Monetară în România pentru Perioada 2000-2004

Funcţionarea pieţei monetare interbancare a cunoscut o relativă ameliorare în anul 2000 şi 2001 datorită însănătoşirii sistemului bancar, dar mai ales datorită noului Regulament al operaţiunilor de piaţă monetară, care stabileşte următoarele operaţiuni efectuate la iniţiativa Băncii Centrale:

• Cumpărări/vânzări reversibile – repo, reverse/repo de active eligibile pentru tranzacţionare;

• Acordare de credite colaterizate cu active eligibile garantate;

• Vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare;

• Emitere de certificate de depozit;

• Swap valutar;

• Atragere de depozite.

Aceste operaţiuni se desfăşoară pe baza de licitaţie, organizate de B.N.R., cu excepţia vânzării/cumpărării de active eligibile pentru tranzacţionare care se realizează pe baze bilaterale.

Noile instrumente de politică monetară şi de credit au fost recepţionate pozitiv pe piaţa monetară, ceea ce a permis relaxarea politicii conduse de Banca Naţională, reflectată în trendul descrescător al indicatorilor pieţei. Spre exemplu, putem observa evoluţia ratei dobânzii pe această piaţă în perioada 1999/2001.

Rata înaltă a dobânzii pe piaţa interbancară în anul 1999 semnalează manifestarea fenomenului numit “selecţie adversă”, adică resursele sunt obţinute de banca aflată într-o criză acută de lichidităţi pentru care costul nu mai contează.

Soldul mediu al depozitelor atrase de B.N.R. s-a redus cu 40% în anul 2000 faţă de 1999, indicând de asemenea o relaxare a politicii monetare, iar P.I.B.-ul înregistrează o creştere, după 3 ani consecutivi de reducere, inflaţia rămânând totuşi ridicată fiind de 45,7%.

Disfuncţionalităţile şi eficienţa redusă a acestei pieţe, manifestate pe parcursul anilor anteriori, precum şi incertitudinea procesului de macrostabilizare, au demonstrat că relaxarea politicii monetare a fost prematură, în a doua jumătate a anului 2000 şi în 2001, aceasta devine din nou restrictivă.

În perioada 2001-2002 are loc o creştere economică care a favorizat reducerea deficitului bugetar, diminuarea inflaţiei, creşterea rezervelor statului şi posibilitatea menţinerii unui nivel cel puţin constant al resurselor alocate sectorului de securitate şi apărare. De asemenea cooperarea cu instituţiile financiare instituţionale a contribuit la eficientizarea policitii economice interne.

În anul 2002 produsul intern brut - P.I.B. a crescut cu 4,9%, ca urmare a menţinerii la cote ridicate a activităţii industriale şi de construcţii, dar mai ales pe baza revigorării serviciilor.

În perioada 2001-2002, P.I.B. a crescut cu circa 11% fată de anul 2000, acest lucru ducând la anularea regresului din perioada anterioară.

De asemenea, este de reţinut şi faptul că perioada 2001-2002 s-a caracterizat printr-o îmbunătăţire a eficienţei, respectiv o reducere semnificativă a consumurilor intermediare.

În termeni reali, ponderea consumului intermediar în producţie s-a redus în cei doi ani cu mai mult de un punct procentual, de la 55,3% în 2000 la 54,2% în 2002.

Consumul intermediar în: 2000 2002

Industrie 69,7 66,1

Agricultură,silvicultură,explorare forestieră 48,0 46,8

Construcţii 55,0 58,4

Servicii 40,1 40,1

Tabel nr.1

Semnificativ este si faptul că cea mai mare reducere a consumurilor a avut loc în industrie, ceea ce reflectă, încă o dată, efectele restructurării si eficientizării continue a activitătii din acest sector.