Societăți comerciale din Uniune Europeană

Introducere

Politica comercială exprimă totalitatea reglementărilor cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar, etc. adoptate de către o țară sau o comunitate de țări în scopul stimulării sau restrângerii schimburilor comerciale externe, conform intereselor proprii. Politica comercială este unul din pilonii principali ai relațiilor Uniunii Europene cu țările terțe.

Actualitatea temei investigate reiese din importanța studiului comerțului de pe teritoriul uniunii europe, precum și a societăților comerciale existente în Uniunea Europeană. Pentru dezvoltarea conceptelor și noțiunilor naționale a politicii comerciale naționale, studiul acesteia la nivel mondial duce la extinderea informației cunoscute, din care Republica Moldova ar putea lua și accepta unele momente și concepte din alte țări.

Scopul principal al referatului îl constituie examinarea și studiere politicii comerciale din Uniunea Europeană, tipurilor de societăți comerciale din Uniunea Europenă, precum și unele exemple de societăți europene.

Sarcinile propuse pentru realizarea referatului sunt:

- Examinarea și studiul pieței comerciale din UE;

- Studiul conținutului și structurii pieței comerciale din UE;

- Studiul dimensiunilor și tarifelor vamale a pieței comerciale din UE;

- Analiza tipurilor de societăți comerciale din UE;

- Exemplificarea tipurilor de societăți din UE;

- Studiul Societăților Europene;

Comerțul cu bunuri și servicii aduce o contribuție semnificativă la intensificarea creșterii economice durabile și la crearea de locuri de muncă. UE are o politică comercială responsabilă, cu un nivel ridicat de transparență și o comunicare eficace cu cetățenii cu privire la beneficiile și provocările comerțului și ale piețelor deschise.

1. POLITICA COMERCIALĂ A UNIUNII EUROPENE

1.1 Aspecte privind politica comercială a Uniunii Europene

Politica comercială exprimă totalitatea reglementărilor cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar, etc. adoptate de către o țară sau o comunitate de țări în scopul stimulării sau restrângerii schimburilor comerciale externe, conform intereselor proprii. Politica comercială este unul din pilonii principali ai relațiilor Uniunii Europene cu țările terțe.

Realizarea unei politici comerciale comune a făcut parte din planul inițial de integrare economică europeană, astfel că politica comercială a UE(inițial CEE) este comună în linii mari în raport cu restul lumii încă din 1968, odată cu realizarea Uniunii Vamale.

Încă prin Tratatul de la Roma, politica comercială comună a fost inclusă între instrumentele principale de realizare a integrării piețelor naționale într-o piață regională unică cu scopul accelerării creșterii economice, a ridicării eficienței și competitivității economice și a creării premiselor de adâncire a integrării interstatale. Pentru Comunitatea Europeană, rațiunea unei politici comerciale comună rezidă din faptul că libera circulație a bunurilor și serviciilor din cadrul Comunității nu se poate realiza cu politici comerciale naționale diferite.

În baza prevederilor Tratatelor constitutive și a celorlalte norme(legislație secundară, tratate multi- și bilaterale încheiate de Comunitatea Europeană) care reglementează relațiile comerciale ale UE cu țările terțe se poate afirma că Uniunea Europeană are o politică comercială comună axată pe liberalizarea schimburilor în domeniul industrial și relativ protecționistă în sectorul agricol .

Principalele instrumente de politică comercială pot fi:

- de natură tarifară(vamală);

- de natură netarifară;

- de natură promoțională și de stimulare. Protecția tarifară se realizează prin intermediul taxelor vamale.

În cadrul barierelor netarifare utilizate în cadrul politicilor comerciale se includ reglementările cantitative, măsurile antidumping, precum și alte măsuri netarifare. Măsurile de politică comercială promoțională și de stimulare au drept scop să impulsioneze exporturile globale ale țării(sau comunității) respective.

La baza politicii comerciale comune se află Tratatul de la Roma, al cărui titlu I din partea a II-a se numea „Libera circulație a mărfurilor”. În cadrul acestuia se făceau referiri la următoarele aspecte: eliminarea taxelor vamale între statele membre; instituirea tarifului vamal comun; eliminarea restricțiilor cantitative între statele membre; practicile de dumping.

Cadrul legal actual al politicii comerciale comune a UE este cel stabilit prin Tratatul de la Maastricht modificat prin Tratatul de la Amsterdam. Astfel, articolele 131 și 133 pun bazele politicii comerciale comune față de țările terțe.