Specificul cheltuielilor publice pentru învățământ în Republica Moldova

Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească manifestate între stat pe de o parte şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia.

Concret, cheltuielile publice se materializează în plăţi efectuate de stat pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului, şi anume: servicii publice generale, acţiuni social-culturale, armată, ordine publică, acţiuni economice etc.

Cheltuielile publice se materializează în utilităţi (bunuri) publice, semipublice, precum şi a altor sectoare şi domenii de activitate strâns legate de interesele generale ale membrilor societăţii.

În acest cadru, din punctul de vedere al modului de acoperire cu resurse publice, bunurile se împart în:

- Bunuri publice pure al căror consum individual nu generează, de regulă, sustragerea de la consumul lor a altui individ (pacea, securitatea comunităţilor, iluminatul public), iar consumul lor este neconcurenţial;

- Bunuri mixte (semipublice) ce au pronunţat caracter privat, dar implică o alocare de resurse guvernamentale, care schimbă de fapt condiţiile de competiţie de pe piaţă (servicii de transport, servicii medicale – cu excludere, parcuri publice, săli publice de sport – fără excludere);

- Bunuri private pure care se caracterizează prin excluderea prin costuri (alimente, îmbrăcăminte, autoturisme etc).

CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE

1. Cheltuieli publice pentru acţiuni social – culturale

- Cheltuieli publice pentru învăţământ

- Cheltuieli publice pentru cultură, culte şi acţiuni cu activitatea sportivă şi de tineret

- Cheltuieli publice pentru sănătate

- Cheltuieli publice pentru securitatea naţională

2. Asigurări sociale

3. Asigurările sociale pentru sănătate

4. Cheltuielile publice pentru obiective şi acţiuni economice, pentru protecţia mediului şi pentru cercetare-dezvoltare

5. Cheltuieli pentru servicii publice generale, ordine publică, siguranţă naţională şi apărare

Criterii de grupare a cheltuielilor publice

Clasificaţia administrativă – foloseşte drept criterii instituţiile prin intermediul cărora se realizează cheltuielile publice

Clasificaţia economică

1. cheltuieli curente (de funcţionare)

- cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative

- cheltuieli de transfer (de redistribuire)

2. cheltuieli de capital (cu caracter de investiţii)

c. Clasificaţia funcţională foloseşte drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate, spre care sunt dirijate resursele financiare publice

- în domeniul social (învăţământ, sănătate, ocrotiri sociale, cultură, artă, tineret)

- susţinerea unor programe prioritare de cercetare

- în domeniul economic (investiţii)

- asigurarea cerinţelor de apărare a ţării, ordinii publice şi siguranţa naţională

- finanţarea administraţiei publice centrale şi locale şi a cheltuielilor prevăzute de lege

- dobânzile aferente datoriei publice şi cheltuielile determinate de emisiunea şi plasarea valorilor mobiliare necesare finanţării acestei datorii

d. Clasificaţia financiară

- în funcţie de momentul în care se efectuează şi de modul în care afectează resursele financiare publice, cheltuielile publice se grupează în:

- cheltuieli definitive

- cheltuieli temporare

- cheltuieli virtuale sau posibile

- după forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi:

- cheltuieli cu sau fără contraprestaţie

- cheltuieli definitive şi provizorii

- cheltuieli speciale şi globale

e. Clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în procesul reproducţiei sociale:

- cheltuieli reale (negative)

- cheltuieli economice (pozitive)

f. Clasificaţia folosită de O.N.U.: clasificaţia funcţională O.N.U.; clasificaţia economică

NIVELUL, STRUCTURA ŞI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE

Nivelul cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice totale şi al diferitelor categorii de cheltuieli se apreciază atât static cât şi dinamic, pe baza următorilor indicatori:

1. Volumul cheltuielilor publice, în expresie nominală şi reală

2. Ponderea cheltuielilor publice în PIB

3. Volumul cheltuielilor publice ce revine în medie pe locuitor

1. Volumul cheltuielilor publice, în expresie nominală şi reală.

Acest indicator exprimă volumul cheltuielilor publice în expresie nominală (în preţurile curente ale anului considerat, în moneda naţională) şi îl notăm Cnp. Deoarece preţurile sunt influenţate de inflaţie, cheltuielile publice se recalculează în preţuri constante, care exprimă volumul cheltuielilor publice în expresie reală, pe care îl notăm cu Crp.

Această transformare se face cu ajutorul indicelui PIB deflator, calculat conform relaţiei:

Ip0/cst = PIB0 / PIBcst x 100

Ip1/cst = PIB1 / PIBcst x 100

unde,

Ip0/cst – indicele preţurilor anului 0 faţă de anul considerat

Ip1/cst – indicele preţurilor anului 1 faţă de anul considerat

Relaţiile de calcul ale cheltuielilor reale sunt:

Crp 0 = Cnp 0 / Ip0/cst

Crp 1 = Cnp 1 / Ip1/cst

2. Indicatorul care poate exprima o caracterizare a nivelului cheltuielilor publice este ponderea cheltuielilor publice în PIB.

Cp/PIB = Cnp / PIBn x 100

unde,

Cp/PIB – ponderea cheltuielilor publice în PIB

Cnp – cheltuieli publice în expresie nominală (în preţuri curente)

PIBn – PIB în expresie nominală (în preţuri curente)

3. Cheltuieli publice medii pe un locuitor în USD

Cp/loc = Cnp în USD/N = USD/loc

Cp/loc = cheltuieli publice medii pe lociutor

Cnp în USD – cheltuieli publice, exprimate în preţuri curente ale anului, recalculate în USD, pe baza cursului de schimb

N – numărul de locuitori ai anului pentru care se efectuează calculul

Structura cheltuielilor publice

Analiza cheltuielilor publice ale unei ţări poate fi efectuată şi din punctul de vedere al structurii lor pe diferite categorii potrivit unui anumit criteriu de clasificare. Cele mai importante grupări sunt: clasificaţia economică şi cea funcţională. În acest scop, este necesară stabilirea ponderii (greutăţii specifice – gs) a fiecărei categorii de cheltuieli publice în totalul acestora, pe baza relaţiei