Teoria Lebedei Negre

Ce este o "Lebădă neagră" ?

"Lebăda neagră" este o metaforă pentru evenimente greu de prevăzut și cu impact major. Metafora este inspirată din descoperirea primei lebede negre după ce secole de-a rândul europenii au crezut că nu există decât lebede albe. Lebede negre sunt crizele financiare și razboaiele apărute "din senin", descoperirea unei tehnologii care schimbă o întreagă industrie, o carte sau un film al unui debutant care are un succes enorm la public.

Teoria a fost dezvoltată de Nassim Nicholas Taleb pentru a explica:

Rolul disproporţionat al evenimentelor cu impact major, greu de prezis şi rare, care sunt dincolo de domeniul aşteptărilor normale în istorie, ştiinţă, finanţe şi tehnologie.

Imposibilitatea de calculare a probabilităţii de evenimente rare consecvențiale folosind metode ştiinţifice (datorită naturii foarte mici a probabilităţilor).

Prejudecăţi psihologice care fac ca oamenii, individual şi colectiv, să fie legați la ochi în fața incertitudinii şi conştienţi de rolul masiv al evenimentelor rare in afacerile istorice.

Spre deosebire de timpuria filosofică "problemă a lebedei negre", "teoria lebedei neagre" se referă doar la evenimente neaşteptate de magnitudine mare şi consecinţele lor, şi rolul lor dominant în istorie. Astfel de evenimente, considerate extreme, joacă colectiv roluri mult mai mari decât evenimente regulate.

Evenimente de tip ”lebăda neagră” au fost caracterizate de Nassim Nicholas Taleb, în cartea sa din 2007 (revizuită şi completată în 2010), The Black Swan. Taleb priveşte aproape toate descoperirile ştiinţifice majore, evenimentele istorice, şi realizările artistice ca "lebede negre"-nedirijate şi neprevăzute. El redă naşterea internetului, a computerul personal, a primul război mondial, şi a atacurilor din 11 septembrie ca exemple de evenimente tip ”lebăda neagră”.

Expresia lui Juvenal a fost o expresie comună în secolul 16 în Londra, ca o declaraţie de imposibilitate. Expresia londoneză provine din prezumţia Lumii Vechi precum că toate lebedele trebuie să fie de culoare albă, deoarece toate înregistrările istorice de lebede au raportat că acestea au pene albe. În acest context, o lebădă neagră era imposibilă sau, cel puţin inexistentă.

Concret, Taleb afirmă , în New York Times:

”Ceea ce noi numim aici o lebădă neagră este un eveniment cu următoarele trei atribute: în primul rând, este un exemplu negativ, deoarece se află în afara domeniului așteptărilor normale, pentru că nimic din trecut nu poate puncta destul de convingător posibilitatea acesteia. În al doilea rând, aceasta exercită un impact extrem. În al treilea rând, în ciuda statutului său extrem, natura umană ne face să inventăm explicaţii pentru apariţia acesteia după fapt, acest fapt fiind făcut așadar explicabil şi previzibil.

Mă opresc şi rezum acest triplet: raritatea, impactul extrem, şi retrospectiva (deşi nu prospectivă) a previzibilității. Un număr mic de lebede negre explică aproape totul în lumea noastră, de la succesul ideilor şi religiilor, la dinamica evenimentelor istorice, pe baza elementelor din vieţile noastre personale.

Identificarea unui eveniment tip ”lebădă neagră”

Pe baza criteriilor autorului:

1. Evenimentul este o surpriză (pentru un observator).

2. Evenimentul are un impact major.

3. După prima sa înregistrare, evenimentul este raţionalizat retrospectiv, ca în cazul în care ar fi fost de aşteptat (de exemplu, datele relevante au fost disponibile, dar nu au fost luate in calcul).

Un număr mic de ”lebede neagre”explică aproape totul în lumea noastră, de la succesul de idei şi religii, la dinamica evenimentelor istorice, pe baza elementelor din vieţile noastre personale. Încă de la Pleistocen, cu zece milenii în urmă, efectul acestor ”lebede neagre”a fost în creştere. A început să accelereze în timpul revoluţiei industriale, pe măsură ce lumea a început să devină din ce în ce mai complicată, în timp ce evenimente obişnuite, cele pe care le studiem şi le discutăm şi încearcăm prezice din lectura ziarelor, au devenit din ce în ce inconsecvente.

Imaginaţi-vă câtuși de puţină înţelegere a lumii din ajunul evenimentelor din 1914 ar fi ajutat a ghici ceea ce avea să se întâmple în continuare . Ce putem spune despre ascensiunea lui Hitler şi despre războiul ulterior? Ce putem spune despre declinul precipitat al blocului sovietic? Ce putem spune despre ascensiunea fundamentalismului islamic? Ce putem spune despre răspândirea internetului? Ce putem spune despre prăbuşirii pieţei de 1987 (şi de recuperarea mai neaşteptate)? Capricii, epidemii, modă, idei, apariţia unor genuri de artă şi şcoli. Toate acestes urmează dinamica ”lebedei negre”. Literalmente, doar aproape tot ce are semnificaţie în jurul nostru s-ar putea înscrie la acest capitol.