Conceptul de asigurare și funcțiile asigurărilor

1.CONCEPTUL DE ASIGURARE

Inca din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de viitor,acest fapt este probabil un punct de pornire al conceptului de asigurare.Acest concept s-a dovedit a fi un mecanism complex si in consecinta greu de definit.Unul dintre specialistii consacrati in materie arata ca de exemplu ,in actele normative franceze nu poate fi gasita o definitie universal a operatiunilor de asigurare aplicabila tuturor tipurilor de contracte practicate

Parerile cu privire la definirea asigurarii sunt impartite si difera substantial,unii dintre specialisti considera ca este nevoie chiar de o grupare a lor in funtie de precizia si claritatea lor ,cat si in functie de pozitia ,de punctual de vedere din care sunt elaborate.De exemplu,o abordare de o generalitate excesiva in definirea asigurarii, atribuita Corporatiei Lloyd`s ,atesta faptul ca “asigurarea este contributia celor multi la nonorocirea celor putini”,valabila si in cazul solidaritatii individuale,colective sau publice.Asigurarea este privita si ca”o reuniune de persoane care ,temandu-se de un eveniment pagubitor pentru ele ,cotizeaza in comun pentru a permite celor atinsi de acest eveniment ,sa faca fata consecintelor sale”.

Asigurarea este de asemenea o “metoda de constituire la dispozitia unei institutii specializate, de obicei societate pe actiuni, a unui fond de asigurare, format prin contributiile de asigurare, sau pe seama primelor de asigurare platite de persoanele fizice sau juridice. Fondul constituit este destinat pentru acoperirea unor pagube rezultate, fie ca urmare aunor calamitati naturale sau in urma unor accidente,precum si a unor evenimente viitoare cu aspect imprevizibil” Cistelecan in Asigurari Comerciale sustine faptul ca”asigurarea constituie un sistem de relatii economice ,care implica aportul unui numar mare de persoane fizice si juridice in constituirea unui fond banesc ,in conditiile in care, fiind amenintate de aceleasi pericole ,in existenta si activitatea lor ,concept si recunosc oportunitatea prevenirii si inlaturarii pe baze mutuale a prejudiciilor generate de producerea acestor pericole viitoare, probabile, posibile,dar nesigure”.

Unele definitii pun actentul pe latura juridica a asigurarilor,”contract ce garanteaza ,contra unei prime varsate,prestatii bine definite in cazul realizarii unui eveniment aleatoriu precis” ;iar altele pun accentual pe latura financiara,”asigurarea exprima relatii de distribuire si redistribuire a valorii adaugate brute, relatii care apar in procesul de constituire si de utilizare a fondului de asigurare, in vederea desfasurarii neintrerupte a activitatii economice, pastrarii integritatii bunurilor asigurate,protejarii persoanelor fizice impotriva unor evenimente care le-ar putea afecta viata ori integritatea corporala ,precum si onorarii obligatiilor de raspundere civila ce revin persoanelor fizice si juridice fata de terti”

Eliashberg in definirea asigurarii scoate in evident aspectul tehnic al acestora,”asigurarea este o operatiune prin care o parte ,asiguratul obtine promisiunea-prin intermediul unei remuneratii(prima)-unei prestatii pentru sine sau pentru un tert, in cazul producerii unui risc, suportata de cealalta parte,asiguratorul, care preluand in sarcina sa un ansamblu de riscuri ,le compenseaza in conformitate cu legile statisticii”.

Prin urmare pentru a intelege cat mai bine definirea asigurarii trebuie sa avem in vedere unele trasaturi caracteristice cum ar fi:

- Existent unei comunitati de risc si suportarea daunelor potrivit principiului mutualitatii(adica la constrituirea fondului de asigurare participa toti asiguratii,insa aceasta se repartizeaza numai acelora care au suferit prejudicii de pe urma producerii riscului asigurat);

- Evenimentul trebuie sa fie intamplator , adica producerea riscului sa nu depinda de vointa asiguratului sau asiguratorului, deoarece asigurarea nu ar mai avea rost in conditii contrare;

- Evenimentul trebuie sa se poata evalua;

- Asiguratii trebuie sa fie egal amenintati de riscurile respective;

- Plata primei de asigurare si a indemnizatiei de asigurare;

- Asigurarile reprezinta in esenta, relatii economice;

- Caracterul banesc al acestor relatii;

- Prin asigurare are loc transferul riscurilor pure;

- Specificitatea constituirii si utilizarii fondurilor de asigurare;

- Caracterul obligatoriu sau contractual al raporturilor de asigurare.

In concluzie,asigurarile constituie relatii economice, in forma baneasca,stabilite pe baze obligatorii sau contractual,generate de transferul unor riscuri pure intre asigurati si asiguratori si prin care se constituie si se utilizeaza ,pe baze mutuale,fonduri banesti specifice(de asigurare)

Conceptual asigurarea poate fi abordata din trei puncte de vedere:juridic,economic si financiar.