Politica Monetară a Băncii Naționale a României

Atât din punct de vedere strategic, cât si din perspectiva atitudinii si tacticii politicii monetare, trimestrul III al anului 2005 a constituit o perioada deosebita a activitatii bancii centrale. În august, BNR a trecut în mod oficial la strategia de tintire directa a inflatiei, a carei adoptare a fost pregatita pe parcursul unei perioade de 16 luni; prin aceasta schimbare, banca centrala si-a asumat în mod mai clar sarcina de a urmari consecvent realizarea obiectivului sau fundamental, responsabilitatea acesteia în atingerea tintei de inflatie fiind, prin aceasta, mai bine evidentiata.

Politica monetara a fost intens solicitata în acest interval de reacutizarea constrângerii exercitate de intrarile de capital pe termen scurt care au cunoscut o crestere de proportii, precum si de riscul intensificarii acestui fenomen; printr-un comportament activ banca centrala a facut eforturi sa reconcilieze necesitatea de a contracara pe termen scurt acest pericol cu obiectivul de asigurare a sustenabilitatii pe termen mediu si lung a dezinflatiei. În acest scop, BNR a adoptat si implementat un mix adecvat de masuri complementare de politica monetara, prudentiala, dar si unele cu caracter administrativ, acestea având menirea sa mentina stabilitatea financiara, dar si sa sporeasca eficacitatea instrumentelor politicii monetare în realizarea si apoi în mentinerea stabilitatii preturilor; sub impactul acestor masuri, conditiile monetare în sens larg, incluzând evolutia ratelor dobânzilor, a cursului de schimb al

leului si a lichiditatii din economie, si-au pastrat caracterul adecvat continuarii pe termen mediu a dezinflatiei.

Contextul macroeconomic al trimestrului III a fost deosebit de complex si de dificil din perspectiva conducerii politicii monetare, banca centrala confruntându-se simultan cu persistenta unui ritm alert de crestere a cererii interne, pe de o parte, si cu revenirea puternica a intrarilor de capital speculativ pe piata financiara interna, pe de alta parte; o sursa suplimentara de îngrijorare pentru BNR a constituit-o posibilitatea deteriorarii anticipatiilor inflationiste, pe fondul prelungirii actiunii nefavorabile exercitate de unii factori ai ofertei (pretul combustibililor) asupra indicelui general al preturilor, situatie care, de altfel, a necesitat revizuirea la 7,5 % a tintei anuale de inflatie.

Mentinerea la un nivel înalt a dinamicii cererii interne în trimestrul II – în pofida reculului suferit de o componenta importanta a consumului populatiei (autoconsumul) – dar mai ales evolutiile din trimestrul III ale unor indicatori specifici au pus în evidenta persistenta presiunilor exercitate asupra principalelor echilibre macroeconomice de cresterea rapida a absorbtiei interne. Potrivit datelor statistice, principalul determinant al acestei cresteri a continuat sa-l constituie consumul populatiei, volumul cifrei de afaceri al majoritatii subramurilor comertului cu bunuri si servicii de piata consemnând, în lunile iulie-august, sporuri relative medii anuale superioare celor din trimestrul II 2005. În aceasta perioada, efervescenta consumului privat a fost consistent alimentata de accentuarea traiectoriei ascendente a venitului disponibil al populatiei, în conditiile:

1. intensificarii cresterii veniturilor salariale reale nete (ritmul mediu anual al acestora a urcat la 14,3 % în lunile iulie-august, fata de 13,0 % în trimestrul II);

2. amplificarii la un nivel record (inclusiv pe fondul sezonalitatii) a remiterilor muncitorilor români în strainatate

3. cresterii numarului de salariati din economie.

Efectul sporirii veniturilor asupra consumului persoanelor fizice a fost amplificat de cel generat de schimbarile produse în ultimii ani la nivelul comportamentului populatiei; astfel, intensificarea apelului persoanelor fizice la credite (bancare si nebancare), dar si continuarea declinului ritmului anual real de crestere a economiilor în banci ale acestui segment pot fi considerate indicii ale accentuarii preferintei populatiei pentru sporirea consumului curent în detrimentul celui viitor – atitudine opusa celei predominante în trecut. În perioada iulie-august, ritmul mediu anual de crestere (în termeni reali) a soldului creditelor acordate populatiei a urcat la 62,2 % (fata de 53,1 % în trimestrul II si, respectiv, 43,4 % în trimestrul I 2005), contributia cea mai semnificativa la aceasta dinamica revenind împrumuturilor destinate consumului31, al caror ritm mediu anual de crestere reala (77,9 %) l-a devansat net pe cel din trimestrul precedent (61,2 %). Desi cresterea ei s-a încetinit, componenta în valuta a creditelor de consum a ramas cea mai dinamica (crestere anuala de 303,6 %, fata de 403,1 % în trimestrul precedent), în conditiile în care cerintele specifice impuse la obtinerea acestor credite au fost percepute ca fiind mai avantajoase. La aceasta au contribuit si promotiile agresive derulate de numeroase institutii de credit interesate în câstigarea de noi cote de piata, oferta relativ atractiva a unora dintre acestea continuând sa fie consistent sustinuta de resursele atrase de la bancile-mama.