Evaluarea Riscurilor Geomorfologice în Masivul și Șelful Preluca

Introducere

Evaluarea riscului geomorfologic include o serie de modelări complexe, cele mai multe dintre acestea folosind tehnologia GIS. Un punct comun al acestor modele este numărul relativ redus de factori luaţi în calcul. În ultimii ani ecuaţii tot mai complexe înlocuiesc modelele estimative (cum este de exemplu modelul erozional USLE – Universal Soil Loss Equation).

În lucrarea de faţă mi-am propus să evaluez riscul de eroziune şi riscul de alunecări de mică adâncime din masivul Preluca şi din zonele imediat apropiate (pe care le-am denumit zone de şelf în urma studiilor personale din anii precedenţi). Metoda de modelare aleasă loloseşte modelarea Model Builder din cadrul soft-ului ArcWiev 3.2a produs de compania americană ESRI. Deşi soft-ul utilizat nu este de dată recentă, el încă reprezintă cel mai utilizat soft de GIS din lume în modelarea spaţială a fenomenelor naturale.

II. Principiile de funcţionare ale aplicaţiei Model Builder

Schema logică urmează elementele modelelor convenţionale: data→funcţie→informaţie (dată prelucrată). Pentru modelarea unui fenomen natural este nevoie de cel puţin 3 variabile, un număr suficiebt dacă considerăm că fiecare variabilă în plus pote compromite etapa de calibrare a modelului.

Etapele unei modelări:

• Elaborarea teoretică a modelului

• Realizarea practică

• Calibrarea modelului

III. Modelul de eroziune al solurilor din bazinul Lăpuş şi în zona şelfului

La realizarea modelului de eroziune nu se ţine niciodată cont de precipitaţiile efective, acestea reprezentând de altfel singurul factor de risc pentru sol. Particularitatea acestui model este dată de faptul că operează doar cu factori restrictivi. Cei 3 factori analizaţi în modelul meu sunt: soluri, panta şi terenuri. Cel mai important dintre aceştia este textura solurilor, pentru că modul cum sunt legate particulele va determina rezistenţa la eroziune.

Fig. 3.1 Structura modelului de eroziune

Fig. 3.2 Harta topografică Fig. 3.3 Harta pantelor

Fig. 3.4 Harta solurilor Fig.3.5 Harta terenurilor

Fig. 3.6 Harta riscului de eroziune în bazinul Preluca şi în zona de şelf

Culoarele şi depresiunile din jurul masivului Preluca sunt ferite de eroziune printr-o pantă redusa ce nu permite scurgerea superficiale. Similar spinarea Prelucii prezintă numeroase zone lipsite de risc de eroziune .

IV. Riscul de alunecare de teren superficială în bazinul Lăpuş şi în zona şelfului

Alunecările tipice de teren au ca principali factori de risc precipitaţiile şi panta.

Precipitaţiile reprezinta un factor decisiv în ceea ceea ce priveşte alunecările superficiale de teren. Acest factor acţionează ca agent de transport al particulelor fine din sol, dar nu numai. În cazul precipitaţiilor abundente acest proces de transport este accentuat. Odata cu levigarea fracţiei argiloase din sol se pierde coeziunea acestuia. Pentru această variabilă am luat în considerare o pondere de 50%, in urma unor modelări repetate, deoarece această valoare se apropie mai mult de realitate.