Munții Semenic

Muntii Semenic

Cuvinte cheie: Muntii Semenic,mediu montan,Parcul National Semenic-Cheile Carasului, statiunea turistica Semenic, fagete cvasivirgine.

Introducere: Muntii Semenic sunt considerati a fi mandria Muntiilor Banatului. Pozitia lor deosebita - se ridica brusc si domina cu cei doar 1445 metri altitudine împrejurimile - le-a conferit denumirea de "acoperisul Banatului", desi nu constituie nici pe departe cel mai înalt masiv muntos al acestei parti a tarii. Plimbările diurne sau nocturne pe Muntele Semenic, departe de tumultul civilizaţiei, la adăpost de nebunia şi nocivitatea marilor aglomerari urbane, au efectul unor dusuri de lumina asupra turistilor.

Prezentare geografica

Desfasurati ca o dorsala orientata de la nord-nord-est catre sud-sud-vest,Muntii Semenic,prin infatisare,altitudine si masivitate,reprezinta cea mai importanta subunitate din regiunea montana a Banatului.Muntii Semenicului se infatiseaza ca o subunitate de relief bine individualizata,reprezentand centrul regional orografic si de dispersie a apelor.Muntii Semenic fac parte din grupa sudica a Carpatiilor Occidentali,culminand cu Varful Piatra Goznei(1447m) si Varful Semenic(1445m) si reprezinta un important nod hidrografic “castelul de apa al Banatului” din care izvorasc Timisul,Nera,Barzava etc.

Acopera o suprafata de aproximativ 1180m²,care reprezinta circa 0,5% din teritoriul tarii.In spatiul geografic al Banatului,Muntii Semenic detin recordul de inaltime,dar sunt depasiti ca suprafata de Muntii Almajului.

Limite

Limita de nord ii separa de Depresiunea Ezeris-Brebu,Dealurile Sacosului si Depresiunea Caransebes,corespunzand in general contactului dintre sisturile cristaline si rocile sedimentare,in lungul carora raurile au sculptat bazinete de eroziune.Limita de est evidentiaza caracterul unui relief afectat de fracturi tectonice,care au generat spre regiunea de munte morfologia de ansamblu sub forma de blocuri in trepte( horst).Limita de sud separa Muntii Semenic de Muntii Almajului prin depresiunea Bozovici.Limita de vest,deosebit de complexa,se desfasoara in lungul vailor Poneasca si Barzava,separand Muntii Semenic de Muntii Aninei.

In alcatuirea Muntiilor Semenic predomina sisturile cristaline intens metamorfozate,prezente de la nivelul celor mai inalte culmi pana in lungul culoarelor adanci ale vailor Timis,Barzava,Nera,Slatina,Valea Mare,la care se adauga rocile sedimentare reprezentate prin calcare recifale,conglomerate,marne,argile,pietrisuri,nisipuri,precum si rocile magmatice,ce apar in unele perimetre din raza varfurilor Semenic,Piatra Goznei,Piatra Nedeia,la Slatina-Timis.

Peisajul geografic din Muntii Semenic este expresiv si atractiv,datorita infatisarii reliefului,fiind deosebit de accesibil excursiilor,indiferent de anotimp.Chiar daca inaltimile masivului nu ating valoarea de 1450m,regiunea se prezinta ca un masiv montan cu o evidenta asimetrie a reliefului.

Masivul Semenic are conditii de clima temperat-continentala,incadrandu-se in specificul climatic al muntilor relativ inalti.Datorita pozitiei sale,regiunea montana se afla sub influenta directa a maselor de aer dinspre vest,sud-vest si partial sud.

Temperatura medie anuala se incadreaza intre 4 si 9º C,reflectand un relativ echilibru termic si o anumita concordanta cu regimul de umiditate accentuat al aerului.Aceste valorii medii anuale demonstreaza ca exista conditii bune pentru desfasurarea permanenta a deplasarii turistice pe culmile montane ale Semenicului.Regimul termic al aerului conditioneaza pe cele mai inalte culmi ale masivului Semenic probabilitatea producerii inghetului pe un interval de aproximativ 8 luni (septembrie-mai),inregistrandu-se 155 de zile de inghet.

Nebulozitatea este un fenomen meteorologic specific,cu o frecventa relativ mare,aproape noua luni din an.Partiala sau totala,nebulozitatea este prezenta in fiecare luna din an,numarul mediu al zilelor noroase fiind de aproximativ de 180 zile,iar cel cu cer complet acoperit de circa 110 zile.

Precipitatiile,deosebit de bogate,sunt determinate de expunerea Muntiilor Semenic in fata maselor si a fronturilor de aer umed,care se deplaseaza predominant in directiile vest si sud-vest.

Ninsorile sunt frecvente,ele se produc in numerosi ani la date calendaristice timpurii,dar si destul de tarziu la sfarsitul de iarna,fara sa mai lase loc de manifestare a primaverii propriu-zisa.Aici stratul de zapada cunoaste o durata si o grosime mare,asigurand practicarea unui sistem complex de activitati sportive de sezon.

Fenomenele atmosferice deosebite (ceata,bruma,chichiura,poleiul,descarcarile electrice,grindina etc.) completeaza tabloul sinoptic al particularitatilor meteorologice si topoclimatice din Muntii Semenic.Ceata este frecventa in perioadele reci si umede ale anului,si mai rar,ori cu totul limitat,in intervalul de timp cald.Bruma este un fenomen prezent din ultima decada a lunii septembrie.Descarcarile electrice se produc in muntii Semenic incepand de la sfarsitul lunii aprilie in conditiile patrunderii maselor de aer cald si umed din sud-vest si vest.In intervalul mai-iunie fronturile de oraje si intensifiacari trecatoare ale vantului se pot transforma in vijelie si furtuna.

Elemente de hidrografie

Masivul Semenic se individualizeaza ca un important “rezervor” de ape.Regimul precipitatiilor atmosferice,deosebit de bogat,asigura permanent un volum substantial de ape,in panza freatica,cursuri de ape,mlastini.

Timisul izvoraste de sub varful Semenic,de la circa 1410 m altitudine,din perimetrul unor izvoare si turbarii de inaltime.Bazinul hidrografic al Timisului se prezinta bine dezvoltat in sectorul montan inalt unde primeste numerosi afluenti:Brebu,Teregova.

Afluentii de pe stanga apartin in totalitate Muntiilor Semenic,unde si-au adancit profund vaile in roci cristaline,iar catre gurile de varsare in roci sedimentare.

Slatina este un rau care izvoraste din partea centrala a muntelui,la nord-est de localitatea Brebu Nou,prezentand o vale puternic adancita,cu multe meandre incatusate.Apele sale bogate si repezi se arunca cu forta peste treptele numeroase din talvegul vaii,oferind privelisti in care natura te cucereste prin atractiile ei.

Goletul,un parau care seaman cu raul Slatina,si-a deschis pe un front larg izvoarele sub varful Nemanul Mare,la altitudinea medie de 1100m.

Barzava flancheaza mai mult de jumatate din versantul vestic al Muntiilor Semenic,izvoraste de la circa 1080m,imediat la vest de culmea Cracul Lung,la mica distant de izvorul vaii Poneasca.

Cerintele pentru utilizarea potentialului hidroenergetic,alimentarea cu apa a industriei si satisfacerea altor necesitati au conditionat construirea unor canale de aductie.

Lacurile in peisajul Muntiilor Semenic sunt antropice,iar in unele perimetre restanse,unde apele stagnate provenite din izvoare si precipitatii atmosferice sunt retinute de mici denivelari ale reliefului,se formeaza mlastini.