De ce mâncăm

Valoarea alimentatiei:

Alimentatia este un proces voluntar si constient, si de aceea educabil. Aceasta depinde de o decizie libera a individului. De aceea, aderarea la obiceiurile alimentare mai sanatoase reclama la o convingere profunda. Alimentatia este fara indoiala, obiceiul care influenteaza cel mai mult sanatatea oamenilor. Nu degeaba obiceiul de a manca este cel care se repeta cel mai constant de- a lungul vietii noastre.Doctorul Oseler, renumitul medic canadian, spunea ca 90% dintre toate afectiunile, cu exceptia infectiilor si a accidentelor, sunt strans legate de alimentatie.

Pentru a trai omul are nevoie de putere, forta vitala, energie. Una din modalitatile de a dobandi energie pentru viata este alimentatia. Influenta alimentatiei asupra sanatatii noastre este foarte mare. Hrana pe care o ingeram constituie combustibilul care face sa functioneze masinaria atat de complexa a fiintei noastre. Asa cum nu este totuna daca unei masini construita sa mearga pe benzina i se pune motorina, la fel omului trebuie sa i se ofere un “combustibil” potrivit.

Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fie care indeplinind o anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi – care sunt componentele organismelor noastre cum ar fi oasele, muschii, pielea, parul etc. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate ar fi un pericol pentru organism, deci, este important sa consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un alimente este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.

Grupe de alimente:

Toate elementele nutritive, grupate in cele sase categorii, sunt esentiale pentru viata. Datorita faptului ca nici un aliment nu le cuprinde pe toate, trebuie sa consumam alimente variate. Pregatirea hranei adica tocmai cum combinam si variem alimentele, este o stiinta in cel mai inalt sens al cuvantului iar servirea ei, modul in care îi putem face pe membrii familiei noastre sa beneficieze de ea, este o arta. Implicarea gospodinei în aceasta înseamna ani de viata si sanatate pentru familie, atat cantitativ cat si calitativ. Primul pas pe care trebuie sa-l facem este sa invatam ca alimentele contin aceste elemente nutritive si cum sa le includem in meniul zilnic in mod echilibrat.

In principal, alimentele se impart in sase grupe raportate la continutul lor in nutrienti:

Prima grupa:

Cuprinde cereale intregrale si produse din cereale. Exemple: grau, porumb, orez, secara, ovaz, orz, mei, paine, paste fainoase, fulgi de cereale, tarate, mussli etc.

Elementele nutritive continute sunt: glucide complexe ( in cantitate foarte mare), fibre vegetale, proteine, vitamine (in special complexul B), saruri minerale (calciu, cupru, mangan, fluor, crom etc.). Din acestea trebuie sa consumam zilnic din belsug, adica 6-11 portii. O portie inseamna: o felie paine, ½ cana cereale integrale fierte, ¾ cana cereale uscate, ½ cana paste fainoase fierte, ¼ cana mussli. Luand ca medie 8 portii cereale pe zi, sa vedem din ce le-am putea primi: de exemplu 5 felii de paine (5 portii), 1 cana grau fiert ( 2 portii), 2 galuste gris ( 1 portie); sau o farfurie pilaf de orez (3 portii), o farfurie mamaliga (2 portii), 3 felii de paine (3 portii); o farfurie spagheti (3 portii), 11/2 cana fulgi de ovaz (2 portii), 3 felii de paine (3 portii). Observam ca nu este greu sa ne asiguram necesarul din aceasta grupa in fiecare zi, atentie insa: este ideal sa folosim paine neagra, paine graham si in fiecare zi cel putin un produs cerealier. O precizare: painea nu ingrasa – o felie de paine ne furnizeaza cca 70 de calorii, tot atat cat si un mar. Ingrasa doar ceea ce punem de asupra ei, de regula in exces ( in primul rand grasimi), 5-6 felii de paine consumate zilnic este normal.

A doua grupa:

Cuprinde legume: cartofi, morcovi, varza, telina, ceapa, usturoi, spanac, salata, rosii, castraveti, sfecle, gulie, conopida, gogosari, stevie, vinete, bame etc. Elementele nutritive pe care le contin sunt: fibre, vitamine, saruri minerale (potasiu, calciu, mangeziu, fier, zinc atc.), proteine in cantitati mici si intr-o foarte mica cantitate grasimi. Legume trebuie sa consumam zilnic cca 3-5 portii. O portie inseamna o cana legume crude, ½ cana legume crude tocate, ½ legume fierte, ¾ cana suc de legume. Luand o medie de 4 portii pe zi sa vedem din ce ni le putem procura: o farfurie cartofi piure (3 portii), o cana salata verde ( o portie) sau o farfurie ciorba de legume ( o portie), o cana sfecla rosie (2 portii), doua chiftelute de varza ( o portie). Consumand zilnic o salata si o mancare de legume, ne asiguram cu usurinta portia necesara de legume. Mare atentie insa la alternarea legumelor. Cartoful este leguma cea mai importanta. Trebuie consumat in diferite preparate cel putin la 2-3 zile o data. Celelalte legume trebuie variate continuu, in functie de sezon, in mancaruri si salate.