Loialitatea angajaților

Loialitatea semnifica devotamentul, sentimentul de atasament al unui individ pentru un obiect, persoana, grup de persoane, un ideal, o datorie, o obligatie, sau o cauza etc. Se exprima atat in gandire cat si in actiune si tinde spre identificarea intereselor persoanei cu acelea ale obiectului.

In literatura sunt inregistrate notiuni sinonime cum sunt: credincios, fidel, dependent, devotat, onest, stabil, constant, supus, atasat, pasionat, entuziast, responsabil, constiincios, perseverent, altruist, cooperant, sincer, cinstit, hotarat, activ, curajos etc. Aspectul negativ al loialitatii sunt considerate minciuna, tradarea, fanatismul, obedienta.

Principalele consecinte (efectele pozitive) ale manifestarii loialitatii sunt: productivitate, eficienta, calitate a muncii, succesul grupului, stabilitatea la locul de munca, bunastarea si coeziunea grupului.

Sunt descrise mai multe tipuri de loialitate. Dupa obiectul loialitatii sunt diferentiate urmatoarele tipuri: pentru patrie, pentru natiune, pentru politica, pentru familie, pentru profesie, pentru grupul de munca, pentru unitate, pentru obiecte, idei, produse, persoane etc. In literatura sunt descrise, de asemenea, loialitatea emotionala, cognitiva, comportamentala.

Caracteristicile frecvent inregistrate ale angajatului loial sunt: dispus pentru efort continuu in munca; interactiune, cooperare in grup; dependenta; stabilitate; responsabilitate; identificare cu grupul, interiorizarea normelor, scopurilor, politicii; interes pentru dezvoltarea si ridicarea statului grupului; interesul propriu subordonat celui al grupului; orientat spre ajutorare, securitate; anxios, suspicios.

Structura loialitatii este constituita din urmatoarele componente:

- nivelul afectiv (manifestarea de emotii, sentimente);

- nivelul cognitiv (analiza obligatiilor, echitatii conform raportului dintre costuri si beneficii);

- atitudini, credinte (atasamentul fata de profesie, norme, grup, unitate, schimbari);

- comportament (manifestarea de actiuni congruente).

Expresii ale manifestarii loialitatii: contribuitorii inalti care manifesta stabilitate in grup; contribuitorii slabi care manifesta tendinta de a parasi grupul.

Alternative ale parasirii grupului: aprobarea grupului ca un membru sa plece din grup in interesul si bunastarea acestuia

Factorii dezvoltarii loialitatii evidentiati de diferite cercetari sunt:

- concordanta dintre exigentele sarcinii si posibilitati;

- educatia;

- identificarea cu scopurile si normele grupului;

- motivatia intrinseca si satisfactia in munca;

- stabilitatea profesionala, autonomie si provocare;

- relatii profesionale adecvate;

- conditiile bune de munca;

- oportunitati de dezvoltare;

- feedback si echitate.

In procesul de dezvoltare al loialitatii sunt descrise mai multe stadii:

- pre-relatia (cunoasterea), informarea, evaluarea continutului relatiilor ce se vor dezvolta;

- expansiunea (dezvoltarea) bazata pe reciprocitate intre procesul de invatare si cel de investitie;

- angajamentul (efort, stabilitate), dorinta de a mentine relatia;

- institutionalizarea si adoptarea schimbarii;

- dizolvarea relatiei (decizie unilaterala).

Loialitatea angajatului se realizeaza dificil, astfel ca pentru aceasta se impun preocupari speciale. Principalele stimulente ale dezvoltarii si mentinerii loialitatii sunt: echitate in evaluarea efortului si castig; bonusuri, compensari: financiare, alte facilitati; promovarea ierarhica; aprecierea; acordarea de diplome, diverse titluri onorifice; acordarea de diverse distinctii – uniforma, insigne etc.

Este subliniat faptul ca un cost de 5% pentru dezvoltarea loialitatii, produce un beneficiu de 55%. In dezvoltarea si mentinerea loialitatii un rol principal il are managementul unitatii: preocupari pentru echitate, conditiilor adecvate de munca; grija pentru realizarea nevoilor, aprecierea si asigurarea sentimentului de realizare profesionala.