Moldova - prezentare generală

Aşezare

În partea de nord-est a României, (partea central vestică a Moldovei), pe valea largă a Bistriţei şi pe valea Moldovei, până la confluenţa cu Siretul, străjuit de Ceahlău.

Vecini

La nord-vest: Judeţul Suceava, la est: Judeţele Iaşi şi Vaslui, la sud: Judeţul Bacău, la vest: Judeţul Harghita.

Suprafaţă

5.836 km2 (respectiv 2,5 % din teritoriul ţării).

Populaţie

584.000 locuitori.

Oraşe

Suceava

Suceava, reşedinţă de judeţ, cu 117.000 locuitori, pe malul drept al râului cu acelaşi nume, pe calea unor importante drumuri comerciale care legau Europa Centrală şi de Nord cu Marea Neagră, cu aspect plăcut şi interesant, un important obiectiv turistic prin vechile monumente ce amintesc de glorioasa cetate de scaun a domnilor Moldovei, cu frumuseţi naturale calme şi subtile, în ţinuturi pline defarmec şi tradiţii - Ţara Dornelor -în zonele de pescuit şi vânătoare - Valea Putnei, Valea Moldovei, în masivele Rarău şi Giumalău, un uriaş muzeu de istorie, cu minunate mănăstiri în Bucovina, adevărate bijuterii de arhitectură feudală moldovenească-Voroneţ,Humor, Moldoviţa. Alte oraşe: Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuţi, Siret, Solca, Vatra Dornei.

Este de o neasemuită frumuseţe, se desfăşoară întrepte largi ce scad de la vest la est, purtând fiecare darurile naturii. Aparţine prin excelenţă regiunii de munte - mai mult de jumătate din teritoriul judeţului(grupa nordică şi parţial centrală a Carpaţilor Orientali, reprezentaţi de Obcinele Bucovine (cu altitudinide 1.483 m, fermecătoare prelungiri ale munţilor ce închid între culmile lor domoale depresiuni pitoreşti-“Ţara Dornelor“, cu izvoare de ape carbogazoase şi mofete utilizate terapeutic, cu sate frumoasece deţin un valoros fond etnografic şi agroturistic),Rarău, Giumalău (cu altitudini de 1.653 m şi 1.887 m, zvâcniri de stânci semeţe stând de veghe unui peisaj liniştit), Stânişoara (flancurile nordice, roci sedimentare), Bistriţei (roci cristaline), Bârgăului, Tibăului, Căliman (cu vf. Pietrosu de 2.100 m, roci vulcanice), şi de deal, la est, între Obcine şi văile Moldovei şi Siretului - Podişul Sucevei (cu altitudinide 460 m, cu caracter de poduri largi, structurale, pe care se produc alunecări şi surpări de teren, Subcarpaţii Neamţului fiind reprezentaţi prin Culmea Pleşu), intercalată apărând Depresiunea intracarpatică Vatra Dornei, drenată de râul Bistriţa.

Bacau

Bacău, reşedinţă de judeţ, cu 210.000 locuitori,situat la confluenţa Bistriţei cu Siretul, oraşul nevrozelor şi al nesfârşitelor ploi bacoviene, nu mai are azi acel cer de plumb obsedant din poezia lui Bacovia şi nici aspectul de târg provincial plin de praf şi uitare, ci a devenit o poartă deschisă către noi frumuseţi, o citadelă de lumini şi culori. Alte oraşe:Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Moineşti, Oneşti, Slănic, Moldova, Târgu Ocna.

Neamt

Piatra Neamţ, reşedinţă de judeţ, cu 128.000 locuitori, unul din cele mai frumoase oraşe ale Moldovei, pe terasele din stânga Bistriţei, la confluenţa a două râuri: Cuejdi şi Bistriţa, la 345 m altitudine, înconjurat de culmile împădurite ale măgurilor Cernegura, Cozla (de 850 m), Pietricica (de 532 m), Cârloman (de 617 m), la răscruce de drumuri turistice. Se bucură de toate avantajele unei naturi unice,o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, senine şi romantice, ierni blânde, fără geruri mari şi zăpadă din abundenţă. Este un „mic paradis“ asemeni unei staţiuni de vacanţă, unde timpul pare să se fi oprit în loc. De aici şi numele de „Perla Moldovei“ atribuită pe drept. Cu arhitectură modernă a clădirilor, armonios integrată în peisajul natural. Un punct de plecare fie pentru rutele montane ce duc spre Durău, la poalele muntelui Ceahlău, supranumit „Olimpul Moldovei“, ori spre minunatele chei ale Bicazului, fie spre Târgu Neamţ, pe drumul mănăstirilor - locuri de meditaţie unde timpul pare să se fi oprit în loc).Oraşul Piatra Neamţ are istorie, încă de la menţiunea documentară din 1387 - 1392, cu numele de „Piatra lui Crăciun“, dezvoltându-se în special după ce Ştefan cel Mare a ridicat aici curtea domnească. Regiunea a fost locuită din cele mai vechi timpuri, descoperiri arheologice de o inestimabilă valoare redând imaginea unei intense vieţi neolitice cu un ridicat standard de viaţă şi cu un rafinament artistic excepţional, care a dat naştere cu milenii în urmă culturii Cucuteni. În sec. XV, Ştefan cel Mare construieşte Curtea Domnească (Cetatea şi Catedrala Sfântu Ioan cu celebra clopotniţă, devenită în timp Turnul lui Ştefan) - actualul centru istoric al oraşului. Alte oraşe: Bicaz, Roman, Târgu Neamţ.

Iasi

Asezare de legenda , Iasul este un nume ce emotioneaza chiar si prin simpla rostire a acestui cuvant si pentru faptul ca este un simbol cultural-istoric. Nu este singurul lucru care concura la frumusetea acestui nume, asezarea pe cele sapte coline a indemnat pe multi sa-l asemene cu orasul etern – Roma. La toate acestea , priceperea omului a atins de multe ori sublimul prin zidirile invesmantate in broderii de piatra ale Trei Ierarhilor, ale bisericii Golia, Palatul Culturii , Teatrul National , dar si alte monumente care constituie dovada maretiei Iasului.