Zagăr - Comoara Transilvaniei

Introducere

Alegerea acestei teme a fost determinata de interesul deosebit pentru aceste comori ascunse ale Transilvaniei:satele sasesti.Comuna Zagar aflata in vecinatatea satului in care mi-am petrecut mai toata copilaria a lasat o urma adanca de admiratie in sufletul meu.

Fiecare generatie rescrie istoria potrivit sensibilitatii si modul ei de gandire Chiar daca versiunile rezultate nu sunt in totalitate diferite ,deoarece fac referire la acelasi trecut,ele compun totusi o plaja nesfarsita de tonuri si nuante ,redesenata mereu de valurile miscatoare ale memoriei.1 Asta am incercat si eu,sa scriu o farama din istoria sasilor din Zagar trecand toata informatia prin filtrul sufletului meu si asa cum spunea Alexandru Vari incerc sa determin oamnenii sa conceptualizeze societatea saseasca si in acelasi timp sa o transforme.2

Metodele de cercetare la care am recurs pentru a realize aceasta lucrare au fost multiple: am parcurs o bibliografie generoasa din care am reperat fragmente succinte despre etnia germane (sasii din Transilvania), neavand modelul unei monografii a satului Zagar, am apelat la dosarele din custodia arhivelor statului si de asemenea am recurs la istorie orala, avand discutii cu familiile sasesti care au ramas in Zagar si cu administratorul bisericii lutherane.

Inainte de trecerea la expunerea propusa e necesar sa clarific faptul ca sunt un cercetator de tip imagologic.Prin imagologie comparata am studiat geneza,evolutia si modul in care s-a rasfrant la nivel politic , cultural sau in relatile internationale aceasta cumunitae saseasca fara a-mi propune sa verific veridicitatea unor anumite imagini.3 Obiecatia acestui tip de cercetare vine din partea istoricilor acestia considerand ca studiul unei imagini ,al unei reflectari indirect ,subiective ,a realitati istorice si sociale in locul reflectarii obictive a faptelor ,asa cum au fost ele intr-adevar dupa formula bine cunoscuta a istoriografiei pozitiviste.Lucrarea lui Sorin Mitu “Transilvania mea” aduce doua argument in favoarea studiului alteritatii :in primul rand, putem retine ca o constatare general acceptata ,indiferent de nuante ,faptul ca istoricul nu abordeaza niciodata o realitate in sine ,ci doar o anumita reprezentare a acesteia, in al doilea rand cercetarile de alteritate pun in evidenta raportul dintre imaginea de sine si imaginea celuilalt(natiunea saseasca).

In statele multietnice si multiculturale din central si sud-estul Europei ,dezvoltarea minoritatilo s-a produs deopotriva pe un fagas nitar-reflectat intr-o unica istorie dar si sub unele aspect ,in asa zisele istorii paralele ,posibil de conexat atat intre ele cat si cu istoria natiunii privita ca un tot.

Dar sa vedem intai de toate cum au ajuns sasii pe teritoriul Transilvaniei. Deja in timpul cuceririi acesteia de catre regatul maghiar, realizata in mai multe etape (secolele X-XIII), regii maghiari au chemat in tara colonisti germani. Cei dintai dintre acestia s-au stabilit in secolul al XI-lea pe Dunarea de mijloc. In secolul urmator, raspunzind chemarii regilor arpadieni, au venit colonisti germani si in Transilvania. Cancelaria maghiara a dat acestui grup numele de "sasi". Ei isi aveau patria de origine pe Rin si la vest de Rin.

Colonizarea sasilor transilvaneni in podisul intra-carpatic a fost initiata de regele Geza al II-lea (1143-1163). Sasii erau supusi regelui, adica direct puterii centrale; isi pastrau dreptul cutumiar german si-si alegeau liber juzii. Chemati in mod explicit pentru apararea Coroanei, trebuiau doar sa predea camarii regale o parte din veniturile lor si sa indeplineasca obligatia serviciului militar. Potrivit Diplomei andreene (1224), data de Andrei al II-lea, sasii stabiliti "de la Orastie si pina la Drauseni" trebuiau sa fie un popor si sa asculte de un jude instalat de rege. Incepand cu secolul al XIV-lea, autonomia domeniului auto-administrat de sasi s-a extins neintrerupt pia ce, in 1486, Matei Corvin a poruncit unirea tuturor sasilor aflati pe "pamintul craiesc" in "Universitatea saseasca" (Universitas Saxonum), potrivit dreptului sibian. Acesta este un eveniment important in dezvoltarea sasilor in procesul lor de devenire ca natiune politica.4