Organele de Ocrotire a Normelor de Drept

TEMA: 1 CONCEPTUL ȘI SISTEMUL ORGANELOR DE OCROTIRE A NORMELOR DE DREPT

1. Noțiuni generale. Apariția și evoluția disciplinei OOND

2. Structura, sistemul și izvoarele OOND

3. Activitatea de ocrotire a dreptului și formele ei

4. Interacțiunea organelor de ocrotire a normelor de drept

1. Noțiuni generale. Apariția și evoluția disciplinei OOND. Obiectul și scopul disciplinei OOND

În RM disciplina OOND și-a făcut apariția și s-a dezvoltat fiind preluată din practica sovietică, aceasta datorîndu-se faptului că pînă în 1990 statul nostru a făcut parte din URSS, care în anul 1988 a creat disciplina ”Organele de Ocrotire a Normelor de Drept în URSS”.

”Organele de Ocrotire a Normelor de Drept” ca disciplină autonomă și distinctă a apărut și s-a dezvoltat în RM în anul 1992. Această disciplină include studierea organelor de stat și a altor organe publice ale RM care înfăptuiesc activități în scopul respectării normelor de drept. Norme - care reprezintă niște reguli de conduită generală instituite de puterea publică sau recunoscută de aceasta, a cărei respectare obligatorie este asigurată prin forța de constrîngere a statului.

OOND ca disciplină de studiu distinctă are ca scop studierea unor elemente ale mecanismului statului și a mijloacelor de realizare a multiplelor ramuri de drept, fiind considerată o continuitate a cursurilor ”TGD” și ”Dreptul Constituțional”.

Astfel, studiind acestă disciplină facem cunoștință cu structura și funcțiile OOND, precum și a statutului juridic al funcționarilor acestor organe.

Disciplina OOND in calitate de obiect de studiu are o serie de organe numite doctrinar OOND ce fac parte din mecanismul statului ca: instanțele judecătorești, organele procuraturii, organele politiei precum si alte organe publice cum ar fi: avocatura, arbitrajul, procuratura, notariatul, aceste organe sunt create cu autorizarea statului insa nu fac parte din mecanismul acestuia.

Obiectul de studiu dupa volum este impartit in : sens general si sens nemijlocit. Obiectul general include studierea premiselor politico - juridice ale aparitiei si evoluției organelor statelor si care au scop distinct respectarea normelor juridice. Obiectul de studiu il constituie totalitatea normelor juridice din diferite ramuri ale dreptului precum si normele de drept ce nu tin de o anumita ramura de drept si care reglementeaza organizarea, structura si directiile principale de activitate a organelor de stat. Obiectul nemijlocit a disciplinei studiaza normele juridice care reglementeaza modul de formare si structura diferitor organe precum si a normelor ce stabilesc competenta generala a acestor organe. Disciplina OOND are un obiect de studiu inter-ramural datorita diversitatii normelor juridice. OOND are drept scop studierea unor elemente ale mecanismului statului si el este o continuare a cursului de TGD si dr. constitutional.

2 Structura, sistemul si izvoarele disciplinei OOND.

Disciplina OOND include 2 parti: partea generala si partea speciala.

Partea generala se refera la problemele privind corelatia notiunilor:legalitate, ordine legala, ordine publica, stat de drept. Precum si la sistemul, definitia si clasificarea OOND, activitatea de ocrotire a normelor de drept si formele ei; interactiunea normelor, legatura acestora cu alte organe; obiectul, scopul si izvoarele disciplinei.

Partea speciala include studierea tuturor organelor, normelor precum si a fiecarui organ in parte .Sistemul OOND cuprinde: dispozitii generale; justitia si principiile ei democratice; organizarea judecatoreasca si organizarea justiției; instantele judecatoresti; administrarea judecatoreasca si organele chemate sa asigure realizarea politicii de stat in sfera justiției; procuratura; organele de urmarire penala; organele politienesti; avocatura; arbitrajul; notariatul; avocatul parlamentar; organizatiile nestatale. La rindul sau izvoarele sunt clasificate dupa caracterul si continutul lor in :

Iz. legislative, interpretative si doctrinale.

2

Iz. legislative sunt actele juridice, normative care reglementeaza organizarea instantelor

judecatoresti, a procuraturii, avocaturii, notariatului, precum si celelalte organe de drept. Organele legislative

la rindul sau se clasifica in: legi si acte normative subordonate legii.

Iz. interpretative sunt hotaririle curtii constitutionale privind interpretarea unor prevederi ale

constitutiei sau privind constitutionalitatea legilor ce reglementeaza organizarea si activitatea OOND.

Iz. doctrinale sunt acele lucrari de continut, opiniile savantilor juristi privind unele probleme istorice

precum si politico - juridice ale organizatiei si activitatii OOND.

3. Activitatea de ocrotire a dreptului și formele ei

Corelatia notiunilor: legalitate; ordine legala; ordine publica; stat de drept.

Activitatea OOND este desfasurata in scopul consolidarii legalității, apararii ordinii legale, publice,

respectării drepturilor fundamentale precum si a intereselor legitime ale tuturor subiectilor de drept. Notiunea

legalitate este principiul potrivit caruia toate organizatiile de stat sau obstesti precum si cetatenii sunt obligati

sa respecte in activitatea lor legea. In viata sociala principiul legalității isi gaseste o concordanta in ordinea

legala ,sunt 2 notiuni asemanatoare insa legalitatea este o cerinta inaintata comportamentului oricarui subiect

din societate, insa ordinea de drept este rezultatul obtinut in acest sens. Ordinea legala la rindul sau duce la

ordine publica ceea ce presupune nu numai o ordine publica dar si o ordine economica si sociala dintr-un stat.

O serie detrasaturi definitorii ale statului de drept se refera la problemele legate de legalitate ceea ce presupune

o ordine de drept, categoriile, ordinea legala, ordinea publica sunt specifice oricarui tip de stat insa in statul de

drept acestea sunt determinate de dreptate ceea ce constituie un principiu moral si juridic care cere sa se dea

fiecaruia cea ce i se cuvine precum si sa i se respecte drepturile.

Sistemul OOND si activitatile infaptuite.

Notiunea organ provine din latinul organum ceea ce este un grup de persoane care indeplinesc o

functie politica, sociala, administrative reprezentata de aceste persoane. Legislatia cunoaste diferiti termeni dar

care au continut OOND si organele de drept. OOND include numai organele speciale ale statului care sunt

investite cu atributii care asigura respectarea normelor juridice, instantele judecatoresti, procuratura, organele

politiei. OOND in sens doctrinal este clasificat: instantele judecatoresti; organele procuraturii; organelle

securitatii statului; ministerul de justiție; consiliul superior al magistraturii; curtea constitutionala; institutia

avocatului parlamentar; avocatura; arbitrajul; notariatul; organizatiile nestatale. Pornind de la locul si rolul

OOND acesta se clasifica in: organele de stat; organele obstesti - avocatura, arbitrajul, notariatul. La rindul sau

organele de stat se impart in:

organe ale autoritatilor judecatoresti; organe executive. Dupa caracterul activitatii desfasurate

organele se clasifica in: organele jurisdicționale; administrare judecatoreasca; org de urmarire penala; org de

conciliere; org de asistenta juridica.

4. Interacțiunea organelor de ocrotire a normelor de drept

Raportul intre autoritatea judecătoreasca cu autoritatea legislativă și cea executivă. Aici este vorba

de o colaborare a puterilor garantate prin constituție si anume art 6 unde sta la baza principiul separării puterilor,

unde prioritate are independenta puterii judecătorești in procesul de înfăptuire a justiției fata de celelalte doua

puteri executive si legislative. Curtea constituțională nu face parte din autoritatea judecătorească deși activitatea

ei ca si instanțele judecătorești este jurisdicționala si este un organ situate in afara aparatului jurisdicțional. Si

care este independent de celelalte autorități publice. Relațiile dintre autoritatea jurisdicționala si autoritatea de

jurisdicție constituționala sunt determinate de atribuțiile curții constituționale prevăzute de lege si anume:

efectuarea controlului constituționalității legilor;

interpretarea constituționalității;

rezolvarea cazurilor excepționale de neconstituționalitate a actelor juridice sesizate de curtea

supremă de justiție.

Interacțiunea instanțelor judecătorești este foarte mare cu următoarele organe: procuratura;

organele de urmărire penala; avocatura si avocatul parlamentar.