Acte de stare civilă și elementele dreptului familiei

Noţiunea actelor de stare civilă

În vederea concretizării elementelor ce alcătuiesc starea civilă a unei persoane fizice, pentru a se ţine o evidenţă strictă a acestora, precum, şi pentru dovada stării civile se întocmesc actele de stare civilă. Actele de stare civilă se întocmesc, în condiţiile stabilite de lege, de către organele competente, în registre de stare civilă. Într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art.2 din Legea nr.119-1996, actele de naştere, de căsătorie şi de deces se întocmesc în registre de stare civilă, în două exemplare, ambele originale.

În literatura de specialitate, în practica judecătorească ca şi în unele texte de lege, termenul de act juridic este folosit în două accepţiuni. Într-o primă accepţie, termenul de act juridic desemnează o manifestare de voinţă (operaţiune juridică) săvârşită în scopul de a produce efecte juridice, adică de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice. În cea de a doua accepţie, prin act juridic se înţelege înscrisul întocmit în scopul de a se dovedi o operaţiune juridică. În această din urmă accepţie se foloseşte şi noţiunea actelor de stare civilă. Ele au menirea de a constata acte şi fapte juridice în scopul dovedirii stării civile a unei persoane.

Problema naturii juridice a actelor de stare civilă a constituit obiect de controversă în literatura de specialitate. Astfel, într-o primă opinie s-a susţinut că actele de stare civilă sunt acte administrative. Actele de stare civilă sunt de trei feluri: acte de naştere, acte de căsătorie, acte de deces. Un act de stare civilă poate avea, aşadar, ca obiect fie o naştere, fie o căsătorie, fie moartea unei persoane.

Importanţa actelor de stare civilă

Actele de stare civilă îndeplinesc în statul nostru o importantă funcţie socială. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă se face în interesul statului, cât şi în vederea ocrotirii drepturilor persoanelor fizice. Importanţa reglementării actelor de stare civilă este consacrată de chiar art.1 din Legea nr.119-1996 care dispune în termeni expreşi că actele de stare civilă “se întocmesc în interesul statului şi al persoanei şi servesc la cunoaşterea numărului şi structurii populaţiei, a situaţiei demografice, la apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor ”.

Se poate concluziona că instituţia actelor de stare civilă prezintă în dreptul nostru o importanţă deosebită, atât pentru satisfacerea unor interese ale statului, cât şi pentru identificarea persoanelor fizice în familie şi societate şi a apărării drepturilor lor recunoscute şi ocrotite de lege.

Persoanele desemnate de lege a avea calitatea de ofiţer de stare civilă

Persoanele anume desemnate să întocmească acte de naştere, de căsătorie şi deces şi să înscrie prin menţiune modificările ce se produc în starea civilă a unei persoane sunt denumite ofiţeri de stare civilă.

Potrivit art. 3 alin.1 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, atribuţiile de stare civilă se îndeplinesc de către consiliile judeţene şi de către serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor prin ofiţerii de stare civilă.

Potrivit alin.2 al art. 3 sunt ofiţeri de stare civilă:

- primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor

- şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României

- comandanţii de nave şi aeronave.

Primarii şi şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României pot delega sau retrage după caz, exercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilă viceprimarului, secretarului sau altor funcţionari cu competenţă în acest domeniu, respectiv unuia dintre agenţii diplomatici sau unuia dintre funcţionarii consulari.

Competenţa ofiţerului de stare civilă

Competenţa ofiţerului de stare civilă este teritorială şi materială.

Competenţa teritorială a ofiţerului de stare civilă este determinată de unitatea administrativ-teritorială în limitele căreia îşi desfăşoară activitatea. Astfel, ofiţerii de stare civilă din cadrul primăriilor comunale, orăşeneşti, cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti îşi pot exercita atribuţiile de stare civilă numai în limita unităţii administrativ-teritoriale pentru care au fost desemnaţi. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă se face, de regulă, de către ofiţerul de stare civilă din localitatea în care domiciliază părţile. Ofiţerii de stare civilă ce funcţionează în cadrul primăriilor comunale, orăşeneşti, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sunt îndreptăţiţi să înregistreze actele şi faptele de stare civilă ale tuturor locuitorilor care îşi au domiciliul în aceste unităţi administrativ-teritoriale.

Competenţa teritorială a ofiţerului de stare civilă mai poate fi determinată şi de reşedinţa părţilor. Căsătoria se încheie de către ofiţerul de stare civilă, la sediul autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa unul dintre viitorii soţi.

Pentru înregistrarea unor fapte de stare civilă competenţa teritorială este determinată de locul unde s-au produs acestea. Astfel, întocmirea actului de naştere sau de deces se face la autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială s-a produs evenimentul. Dacă naşterea sau decesul au avut loc în tren, pe o navă, aeronavă sau într-un alt mijloc de transport, în timpul unei călătorii ce nu depăşeşte graniţele României, întocmirea actului de naştere sau de deces se face de ofiţerul de stare civilă al autorităţii administraţiei publice locale a locului de coborâre sau de debarcare.

Întocmirea actelor de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate

Întocmirea actelor de stare civilă de către misiunile noastre diplomatice şi oficiile consulare ale României se efectuează în conformitate cu legislaţia română.

Şefii misiunilor diplomatice şi cei ai oficiilor consulare, având calitatea de ofiţeri de stare civilă, vor putea întocmi personal sau prin agenţi diplomatici sau funcţionari consulari, în registrele de stare civilă pe care le au în păstrare, actele de naştere, căsătorie şi deces ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate. În ceea ce priveşte încheierea căsătoriilor între cetăţeni români sau dacă unul din viitori soţi este cetăţean român, şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare le vor putea încheia numai dacă aceasta este în concordanţă cu legislaţia ţării în care sunt acreditaţi. Pe măsura completării lor, actele de stare civilă exemplarul I, privind pe cetăţenii români aflaţi în străinătate care au fost înregistrate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale ţării noastre, se trimit prin Ministerul Afacerilor Externe la Primăria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti, împreună cu documentele primare pe baza cărora s-au întocmit actele de stare civilă. Registrele de stare civilă, exemplarul al doilea, se trimit în termen de 30 de zile de la data când toate actele au fost completate, la Primăria municipiului Bucureşti - Directia Publica Comunitara Locala de Evidenţă a Persoanelor(Birou Regim Stare Civilă).

Actele de stare civilă, exemplarul I, se arhivează la Primăria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti, căreia îi revine obligaţia de a trimite comunicări de menţiuni pentru actele de naştere şi, după caz de căsătorie, şi operează pe ele menţiunile ce se primesc ulterior. După primirea registrelor de stare civilă exemplarul II, acestea se confruntă cu exemplarul I, aflat la Primăria Sectorului 1 Bucureşti, în scopul operării şi în acestea a menţiunilor existente pe marginea actelor exemplarului I, după care se dau spre păstrare Biroului de Stare Civilă din cadrul Primăriei.

Actele de stare civilă ale cetăţenilor români întocmite în străinătate, la autorităţile locale competente, în mod obligatoriu se transcriu în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului sau extrasului de stare civilă. Numai prin efectuarea acestei transcrieri şi de la data efectuării ei, actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite în străinătate de autorităţile locale competente au putere doveditoare în România.