Managementul Petrolului

1. ROLUL MANAGEMENTULUI STRATEGIC

Prevederea este principala functie a managementului întrucât în orice conditie managementul se înscrie în orizontul viitorului.

Henry Fayol a definit pentru prima data notiunea de prevedere aratând ca administrarea de la o zi la alta nu asigura conditiile necesare obtinerii unor rezultate profitabile.

Managementul este conceput ca un sistem si astfel analiza factorilor care determina evolutia dinamica a sistemului cât si impactul interactiunii acestora fac necesare încercarile de descifrare a comportarii sistemului în viitor.

În conceptul de sistem, obiectul de studiu al managementului este ansamblul sistemelor ce pot fi dirijate, deci a caror dinamica si a caror stare implica anumiti parametrii de dirijare sau de decizie.

În acest context, functia de prevedere apare ca un subsistem al managementului, deciziile în acest sistem fiind decizii strategice.

Altfel spus, activitatea de prevedere se materializeaza în managementul strategic.

Managementul modern este conceput, în primul rând, ca o activitate dinamica în continua schimbare, aceasta fiind ceruta în primul rând de dinamismul mediului extern care imprima managementului un caracter de adaptare rapida si eficienta la noile conditii.

Asadar managementul dinamic priveste unitatea economica ca un organism complex în continua crestere si miscare, permanent preocupata de creativitate si de perfectionarea continua a tuturor laturilor de activitate, în vederea asigurarii capacitatii competitive si adaptarii rapide la cerintele pietei.

Managementul dinamic impune prevederea, adica identificarea tendintelor ce vor actiona în perspectiva.

Viitorul nu este unic, dat, ci apare sub forma unui evantai de variante posibile, descrierea multimii de variante posibile formând obiectul cercetarii prospective.

Cercetarile prospective sunt cercetarile orientate spre descrierea dinamicii viitoare a unui sistem cuprinzând evantaiul evolutiilor si starilor posibile ale acestuia în scopul schitarii orizontului în care se poate actiona.

Asadar cercetarile prospective apar drept instrumente indispensabile ale managementului strategic.

Managementul strategic poate fi conceput ca un sistem prognoza – strategie – plan.

Prognoza este definita ca fiind evaluarea probabila stabilita în mod stiintific, a evolutiei cantitative si calitative a unui anumit sistem într-un interval de timp.

Reprezinta deci rezultatele unei cercetari care urmareste sa stabileasca conditiile, starile posibile si probabilitatile asociate acestora, într-un viitor stabilit numit orizontul prognozei.

Prognoza este o alternativa probabila de comportare a unui sistem în viitor.

Însa viitorul este incert si dinamic si din aceasta cauza sunt necesare cât mai multe prognoze care sa prevada comportarea sistemului în viitor.

A decide care este varianta optima înseamna a fundamenta strategia, astfel ca orice prognoza poate deveni o strategie daca ne raportam la dinamismul managementului – la necesitatea schimbarii.

Alegerea din “n” prognoze (alternative) a celei optime în anumite conditii la timpul respectiv înseamna decizie strategica.

Managementul strategic, dinamic, se bazeaza pe sistemul strategie – prognoza care permite o adaptare rapida si continua la noile conditii ce apar în mediul extern si intern al unei organizatii.

În aceste conditii, conceptul de strategie si procesul de management strategic asigura calea de a face fata schimbarii.

Strategia pentru o organizatie descrie calea prin care se actioneaza pentru atingerea obiectivelor propuse, arata cum se poate învinge concurenta.

Obiectivele propuse, mediul extern si mediul intern sunt factorii determinanti ai managementului strategic.

Managementul strategic asigura organizatia cu o actiune de convergenta în sensul ca toate partile componente ale organizatiei lucreaza împreuna pentru realizarea acelorasi obiective si tinte.