Managementul Transferului de Tehnologie

“Computerul ne „prăjeşte“ creierul” Deşi reuşim să le rezolvăm, nu suntem „setaţi“ să facem mai multe lucruri deodată

Sursa; Lidia Ioniţă Năstase, Ziarul “Adevarul”, Miercuri 10 nov 2010

Fizic, nu suntem construiţi să rezistăm asaltului tehnologic. Numărul mare de site-uri pe care le avem deschise şi mai multe activităţi pe care le desfăşurăm în paralel duc la un „consum“ rapid al neuronilor, avertizează oamenii de ştiinţă. Ferestrele de internet lăsate în josul ecranului sunt din ce în ce mai multe, verificăm în acelaşi timp e-mailul, scriem pe messenger şi tragem un ochi la televizor.

Asaltul digital căruia trebuie să-i facem faţă este din ce în ce mai apăsător, iar experţii spun că nu suntem construiţi să ne confruntăm cu această avalanşă de informaţii. „Multitasking-ul produce doar dezavantaje", declară pentru LiveScience Clifford Nass, profesor de comunicare la Universitatea Stanford, SUA. Preţul pe care îl plătim este suprasolicitarea atenţiei, care ne bagă „creierul în ceaţă" şi ne face mai puţin productivi. „Chiar dacă cel care face mai multe activităţi în acelaşi timp crede că «se descurcă», creierul său nu poate îndeplini toate aceste procese simultane", spune Nass.

Abilitatea de a duce la bun sfârşit sarcini complicate, cum ar fi cititul şi raţionamentele, provine dintr-un proces cerebral denumit „memorie de lucru". Memoria de scurtă durată, atenţia şi controlul cognitiv participă la derularea acestui proces care presupune să luăm şi să manipulăm informaţia. Toate aceste capacităţi sunt, însă, limitate. Studiile confirmă că oamenii care fac mai multe lucruri deodată se chinuiesc să atragă informaţie din memoria pe termen scurt şi din cea pe termen lung în memoria de lucru, dar sfârşesc prin a fi buimăciţi când trebuie să treacă de la o activitate la alta şi nu reuşesc să filtreze informaţia nerelevantă. Nu pare, însă, să existe scăpare din mrejele ­multitaskingului. „Am încercat un experiment la Stanford, prin care ofeream 100 de dolari celor care luau o pauză timp de o săptămână. Nu am reuşit să conving pe nimeni", spune Nass. De ce este atât de greu? „Ispita este aproape irezistibilă. Creierul nostru caută noutatea, iar computerul exploatează acest instinct. Când auzim un click sau apare ceva pe ecran, e foarte greu să nu te întrebi ce se ascunde acolo", spune Joanne Cantor, profesor la Universitatea din Wisconsin, SUA. Totuşi, specialiştii ne sfătuiesc să luăm pauze într-un mediu „mai puţin informatizat", măcar în doze mici.

Money and Attention - Michael H. Goldhaber

Money now flows along with attention, or, to put this in more general terms, when there is a transition between economies, the old kind of wealth easily flows to the holders of the new. Thus, when the market-based, proto-industrial economy first began to replace the feudal system of Western Europe, in which the prime form of wealth was aristocratic lineage and inheritance of land, both the noble titles and the lands that went with them soon ended up disproportionately in the hands of those who were good at obtaining what was then the new kind of wealth, namely money.

With considerable ease, the rising merchant and industrialist class could buy old titles, induce governments to grant them brand new ones, or marry into the old impoverished gentry. The parallel today, again, is that possessors of today's rising kind of wealth, which is attention, and whom we label stars of every sort, have an easy time getting money. But now let me point out that the other way round doesn't work nearly as easily. Contrary to what you are sometimes urged to believe, money cannot reliably buy attention. Suppose it did work that way. Then you could have been paid to sit here and listen closely even if I were to read you something as boring as the phone book or an unabridged dictionary. Presumably it wouldn't even matter if I kept repeating the same few syllables over and over. If money could reliably buy attention, all I would have to do is pay you the required amount and you would keep listening carefully through all that, not falling asleep en masse, nor allowing your minds to wander. In truth, even if you had been paid a huge sum, this would be most difficult, and if you did it, it would be a testament more to your own deep sense of principle than to a general condition in which another roomful of similar people could be expected to do equally well.

Someone who wants your attention just can't rely on paying you money to get it, but has to do more, has to be interesting, that is must offer you illusory attention, in just about the same amounts as they would if you had instead been paying money to listen to them -- which by the way is closer to the case here. Money flows to attention, and much less well does attention flow to money.

Ten strategies for survival in the attention economy, sursa: Saul J. Berman, Strategy & Leadership, Vol. 30, No. 3, May/June 2002

IBM Business Consulting Services

Acest articol ofera recomandari generale cu privire la strategiile pentru obtinerea unui avantaj competitiv intr-o economie a atentiei, folosind un numar restrans de exemple din industria de divertisment pentru exemplificare. In principal, atentia nu trebuie privita ca un bun, ci ca o resursa economica limitata pe fondul schimbarii modului in care oameni isi aloca timpul. Pe langa clasica concurenta la nivel de pret, valoare sau inovare, intr-un mediu saturat de optiuni dar presat de lipsa timpului, brandurile vor rivaliza pentru atentie la nivel individual. Cu toate ca produsele si serviciile branduite concureaza foarte puternic intre ele in prezent, noua competitie, nu neaparat pentru cota de piata, dar si pentru influenta, difera substantial de cea clasica.

In acest tip de economie, bazata pe atentie, consumatorii fac uz de influenta pe care o au pentru a obtine intotdeauna ceea ce doresc. In divertisment si industria de media, spre exemplu, detinatorii de branduri nu mai ofera produse si servicii ci experiente, sentimente. Puterea se schimba dinspre cumparatorii atenti – cei care sunt interesati de produse de divertisment sau media – catre generatorii de atentie – acei consumatori care in mod activ isi distribuie atentia catre ceea ce le face placere, cei care de asemenea pot influenta atentia celorlalti. Aceasta noua tipologie de consumator, cel mai experimentat, exerseaza in mod constient alegerea personala pentru utilizarea unor servicii cum ar fi o pagina proprie de internet care detine un rol deosebit de important pentru a centraliza ceea ce se petrece in constiinta sa. Consumatorii vor deveni din ce in ce mai mult colaboratori creativi in experientele pe care si le doresc, facand in asa fel incat acestea sa fie relevante pentru fiecare dintre ei.

10 strategii pentru o economie a atentieiTen strategies for survival in the attention economy (2)

I. Intrati in contact cu clientii vostrii si cultivati-va relatiile Spre deosebire de bunuri, care se epuizeaza in general pe orice piata, resursele genereaza un numar mare de beneficii. Companiile care considera atentia ca o resursa vor respecta si cultiva aceasta atentie. Astfel, strategia oricarei companii si procesul de luare a deciziilor trebuie sa presupuna un grad ridicat de creativitate, inovare. Daca o companie va privi consumatorii ca pe niste simple boabe de cafea, brandul va avea de suferit. In realitate, oamenii sunt purtatorii unei resurse foarte valoroase si anume atentia. Brandurile competitive ce se bazeaza pe atentie vor cultiva relatiile cu oamenii, piata tinta. Concentrarea atentiei pe oameni presupune ca firma va fi preocupata intotdeauna de cum sa relationeze, inspire, alieze, alinieze si atraga oamenii – nu doar consumatorii sau consumatorii pe care deja ii are, dar si angajatii sau viitorii furnizori si colaboratori. Fiecare persoana din curba atentiei contribuie la impresia pe care clientii si-o construiesc fata de un anumit brand.

II. Descoperiti noi posibile fluxuri de venit – ACUM! In urmatorii cinci ani, modelele de afaceri digitale si pre-digitale vor converge. E-business-ul va deveni probabil doar o alta componenta a afacerilor la orice nivel, iar viitorul va fi schimbat dramatic pornind de la concepte precum digital si e-business. Ceea ce am vazut pana in prezent este doar o fundatie preliminara, care se va finaliza ca etapa in cel putin un deceniu. In aceasta situatie, o firma trebuie sa fie pregatita sa desfasoare activitati in viitor atat in sfera digitala cat si in cea non-digitala, ruland programe paralele in ambele moduri. Companiile ar trebuie sa conceapa strategii interactive pentru a explora numarul in crestere al punctelor tari. O strategie dezvoltata pe mai multe planuri are sanse mari sa atraga atentia clientilor prin simplul fapt ca firma se va afla deja acolo unde clienti ei vor fi cel mai probabil.