Proiectarea Didactică

Proiectarea didactica

7.1. Delimitare conceptuala;

7.2. Proiectarii didactice la nivel micro;

7.3. Proiectul de lectie/activitate didactica.

7.1. Delimitare conceptuala

Proiectarea didactica reprezinta ansamblul de procese si operatii deliberative de anticipare a acesteia, de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi în realizarea instructiei si educatiei si a relatiilor dintre acestia la nivel macro ( la nivelul general al procesului de învatamânt) si micro (la nivel specific / intermediar - al unitatilor de învatare / capitolelor / temelor si operational – al activitatilor didactice concrete).

,,Actiunea de proiectare didactica nu mai reprezinta azi un demers administrativ formal în care sa se gestioneze timpul si nu se suprapune peste întocmirea planurilor de activitate […] ea reprezinta un demers personalizat, care presupune elaborarea de instrumente didactice de interpretare personala a programei scolare, în functie de contextul educational.” (Ionescu, 2003)

În viziune moderna, actiunile de proiectare didactica nu se suprapun cu cele de elaborare a planurilor de activitate, ci sunt mult mai complexe. Proiectarea didactica se realizeaza într-o maniera flexibila, care sa-i ofere profesorului posibilitatea de adaptare a demersului pedagogic la caracteristicile situatiei educationale si la conditiile concrete de instruire.

Pentru a sublinia complexitatea activitatii de proiectare didactica, specialistii au introdus sintagma de design instructional , care se refera tocmai la actul de anticipare, prefigurare a demersului didactic într-un mod operational usor de aplicat în practica.

7.2. Algoritmul proiectarii didactice

La nivel micro, proiectarea didactica înseamna relationare si interrelationare între obiectivele operationale, strategii de instruire si autoinstruire si strategiile de evaluare si presupune elaborarea unor documente utile cadrului didactic si elevului în desfasurarea activitatii instructiv-educative.

Reforma curriculara amplifica responsabilitatea cadrului didactic în conceperea si organizarea activitatilor instructiv-educative. Profesorului i se solicita competente de derivare a obiectivelor operationale, o imagine sistemica asupra întregului curriculum corespunzator unui an de studiu, pentru a putea realiza corelatiile necesare. De aceea se face apel la unitati de învatare, întelese si concepute ca structuri didactice deschise si flexibile, carora le sunt asociate unitati de continuturi instructiv-educative si care au urmatoarele caracteristici:

- sunt coerent din punctul de vedere al obiectivelor educationale vizate si determina formarea la elevi a unor comportamente dezirabile specifice, gratie integrarii unor obiective de referinta;

- au coerenta interna, respectiv sunt unitare din punct de vedere al continutului tematic, al continutului pe care îl înglobeaza;

- se desfasoara în mod sistematic si continuu, în mai multe secvente de instruire, pe o anumita perioada de timp;

- se finalizeaza prin evaluare sumativa.

Proiectarea activitatii instructiv-educative la nivel micro presupune urmatoarele demersuri: lectura personalizata a programei si manualelor scolare, planificarea calendaristica orientativa si proiectarea secventiala (a unitatilor de învatare sau a lectiilor/ activitatilor didactice).

În conditiile Noului Curriculum National, documentele de proiectare didactica sunt documente administrative care coreleaza într-un mod personalizat elementele programei scolare – obiective cadru, de referinta, continuturi, activitati de învatare, cu alocarea de resurse materiale si temporale considerata optima de catre cadrul didactic, pe o anumita perioada de timp sau pe întreg anul scolar.

a) Lectura personalizata a programei si manualelor scolare se refera la dreptul si responsabilitatea cadrului didactic de a lua decizii proprii în legatura cu modalitatile optime de crestere a eficientei activitatilor instructiv-educative.

În programele scolare valabile la nivel national, obiectivelor cadru le sunt asociate obiectivele de referinta, care se ating cu ajutorul continuturilor, prezentate în ultima parte a programei. Cadrul didactic poate opta pentru activitatile specificate în programa sau poate imagina altele, adecvate conditiilor pedagogice concrete. Activitatile de învatare se construiesc prin corelarea obiectivelor de referinta/competentelor specifice cu continuturile si sunt orientate spre un anumit scop educational, corelat cu tema activitatii.

Noua proiectare curriculara presupune trecerea de la o succesiune fixa a continuturilor existente în manuale unice la autentice practici didactice reflexive, la demersuri didactice personalizate, la valorificarea personalizata a programei scolare, la citirea personalizata a manualelor scolare alternative, la selectarea si structurarea continuturilor de catre profesor.

b) planificarea calendaristica (orientativa) presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinta/competente specifice si continuturi;

2. împartirea continuturilor instructiv-educative în unitati de învatare;

3. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de învatare si detalierea continuturilor tematice ale fiecarei u itati de raport cu acele obiective de referinta / competente specifice care le sunt asociate prin programa;

4. verificarea concordantei dintre traseul educational propus de cadrul didactic si oferta de resurse educationale materiale de care poate dispune (manuale, ghiduri, îndrumatoare);