Evaluarea Riscului de Audit și a Controlului Intern

CAPITOLUL 1

1.1 Riscurile de audit

Orice misiune de audit implică riscuri, iar identificarea lor, încă din etapa de planificare a lucrărilor, este unul dintre obiectivele principale ale auditorului. Pentru a furniza un rezultat privin nivelul riscurilor este necesară, mai întâi identificarea lor.

1.1.1 Definiţia riscului

Riscul este definit ca fiind ameninţarea că o acţiune sau un eveniment va afecta în mod nefavorabil abilitatea unei organizaţii de a-şi atinge obiectivele şi de a-şi executa cu succes strategiile.

Definiţia aceasta evidenţiază câţiva factori esenţiali, respectiv riscul este în mod invariabil o ameninţare, adică ceva ce s-ar putea întâmpla, ameninţarea se referă la un eveniment, adică ceva ce trebuie să se petreacă pentru ca riscul să se cristalizeze, iar dacă se produce evenimentul, va avea impact asupra îndeplinirii obiectivelor organizaţiei.

La această definiţie observăm că riscul produce neapărat impact asupra obiectivelor într-un mod negativ.

Riscul este posibilitatea sau şansa ca ceva să se întâmple care va avea efect asupra obiectivelor firmei.

Definiţia aceasta, are în plus faţă de avantajul de a fi o definiţie simplă şi uşor de înţeles, cuvântul “posibilitate/şansă” care este unul foarte bine ales întrucât şansa poate fi atât pozitivă cât şi negativă.

Din punctul de vedere al unui auditor intern, riscul poate fi considerat ca fiind pulsul organizaţiei. Această analogie ne permite să afirmăm că auditorii interni trebuie să se asigure că organizaţia adoptă problematica riscului şi îl gestionează, mai degrabă decât să tolereze ameninţările şi, drept urmare, să piardă oportunităţile.

Riscul de audit constă în faptul că erori semnificative există în situaţiile financiare şi câ auditorul, nedescoperindu-le, formulează o opinie eronată. Ele trebuie însă să conceapă programul de lucru astfel încât să obţină o asigurare rezonabilă că nu există riscuri semnificative în situaţiile financiare şi să limiteze astfel riscul de audit la un nivel minim acceptabil. In concluzie, auditorii trebuie să aibă o bună cunoaştere a factorilor de risc potenţiali şi să caute în fiecare întreprindere controlată riscurile posibile care decurg din particularităţile sale şi din specificul organizării acesteia, sistemele adoptate şi operaţiile tratate.

Pentru a particulariza riscurile la cele în audit vom alege pentru exemplificare definiţia din Standardele Internaţionale de Audit:

“Riscul de audit” reprezintă ricul ca auditorul să exprime o opinie de audit neadecvată, atunci când situaţiile financiare sunt denaturate în mod semnificativ.

1.1.2 Tipuri de riscuri

În funcţie de diferite criterii luate în considerare există mai multe tipuri de riscuri în audit.

a) În funcţie de posibilitatea de a se produce avem:

- riscuri potenţiale, sunt cele mai posibile de a se produce la nivelul tuturor entităţilor economice, din care cauză se impune un control riguros al prevenirii, descoperirii şi corectării lor;

- riscuri posibile, reprezintă acea parte a riscurilor potenţiale pentru care entitatea nu a luat măsuri eficiente să fie limitate, deci există o mare probabilitate ca ele să se producă fără a fi depistate şi eventual corectate.