Creația ca taină euharistică

Disertație
9/10 (1 vot)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 22014
Mărime: 119.39KB (arhivat)
Publicat de: Marius P.
Puncte necesare: 13
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Dr. Habil. Munteanu Daniel
Facultatea de Teologie Ortodoxa si Stiintele Educatiei
Universitatea Valahia, Targoviste

Cuprins

  1. Introducere 4
  2. Capitolul I. Creația ca taină euharistică 13
  3. 1. Rolul cosmologiei în creație 13
  4. 2. Lucrarea Logosului divin în crearea lumii. 25
  5. Capitolul II. Despre dimensiunea euharistică a creației în raport cu probleme eco-teologiei și cu misiunea Bisericii 29
  6. 1. Criza ecologică 29
  7. 2. Grădina Edenului model de conviețuire ecologică creștină între natură și om 32
  8. 3. Căderea ca ruptură între umanitate și natură 36
  9. 4. Misiunea Bisericii 38
  10. Capitolul III. Împărăția lui Dumnezeu, realizarea lumii și scopul întregii creații 43
  11. Concluzii 55
  12. Bibliografie 58

Extras din disertație

Introducere

În lucrarea de față intitulată Creația ca euharistie, am abordat-o din punct de vedere interdisciplinar. În primul rând, așa după cum ne arată și titlul am repus problema creației, dar nu din punct de vedere al evoluționismului științific, care determină în majoritatea cazurilor lucrările de specialitate asupra acestui subiect, ci al creaționalismului biblic. Astfel, am utilizat la bază a argumentației, izvoarele biblice, sursele patristice și contribuțiile teologiilor ortodocși.

Teologia ortodoxă contemporană a fost și este preocupată de problema lumii ca și creație a lui Dumnezeu. Această preocupare nu este una strict teoretică, căci sublinierea calității lumii de a fi creație a lui Dumnezeu ridică în mod absolut necesar și problema responsabilității omului creat după chipul lui Dumnezeu, față de această creație. Acestea sunt aspecte teologice care rămân încă valide pentru teologii zilelor noastre la nivel personal și social-comunitar.

Lucrarea de față este structurată pe trei capitole precedate de concluzii și bibliografie. Dimensiunea capitolelor este diferită în funcție de numărul surseor pe care le-am avut la dispoziție. La Capitolul I Creația ca act liturgic al lui Dumnezeu am dezvoltat subiectul creația în raport cu actul liturgic săvârșit prin sacrificarea lui Iisus Hristos.

În Capitolul II Creația în raport cu problemele eco-teologiei și cu misiunea Bisericii , care au existat atât în trecut, cât și în prezent. De asemenea, am reliefat misiunea Bisericii în rezolvarea unor astfel de probleme. În Capitolul al III-lea Împărăția lui Dumnezeu, scopul întregii creații am încercat să aduc în prim plan rolul lui Dumnezeu în societatea noastră, dar și importanța odată cu trecerea oamenilor la neființă.

Sfânta Euharistie reprezintă Taina prin care sub chipul pâinii și a vinului se împărtășesc credincioșilor însuși Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos, spre iertarea tuturor păcatelor spre viața de veci. Astfel, Sfânta Euharistie are caracter dublu, atât de Taină, cât și de jertfă. ”Omul credincios aspiră spre unitatea sau spre relația cu o persoană în care are unitate cu toții. Dumnezeu vrea și El să realizeze această unitate întâlnindu-se și împlinindu-se voința divină de unificare cu noi și setea omenească cu toți în centrul unificator divin al tuturor” .

Pentru că incapabilitateaomului contemporan de a analiza creația ca Euharistie se datorează și metodelor teologice, în care propun divizări și analize metodice, dar de cele mai multe ori, rupte de realitatea care ne-a fost transmisă de către Sfinții Bisericii. Poate dintr-o altă perspectivă vom învăța că astăzi exista o necesitate mai mare de a face recurs la izvoare, la reponse ad fontem.

Creația ca euharistie reprezintă tema fundamentală a mai multor Sfinți Părinți. Astfel, ea se reduce la modul transformării optice al consumismului al împărtășirii permanente de creație, ca dar al lui Dumnezeu. De altfel, creația nu poate fi opusă Euharistiei, pentru că în Euharistie se aduc daruri din darurile creației, primite de la Dăruitorul suprem .

Creația reprezintă termenul potrivit teologiei creștine, ce semnifică începutul unde universul este opera unei voințe personale concrete, că este un act de liberă voință al lui Dumnezeu. Potrivit opiniei Sfântului Atanasie, creația înseamnă distincția între Dumnezeu și Ființa Sa cu totul transcendentă și lucrarea Lui, ad extra, iar nu în Ființa Sa ad intra. Crearea din nimicc ex nihilo este corectă din punct de vedere matematic, Hartle și Hawking au susținut teoria fizico-matematică a apariției universului din nimic. În prezența unei energii destul de mari conferă oportunitatea apariției din vid a substanței.

Creața va fi mediul acelei comuniuni supreme cu Dumnezeu și în același timp depășită, uitată, absorbită în privirea față către față a subiectului lui Hristos de către subiectele umane, ce se vor privi cu o iubire nesățioasă. Căci pentru cei ce privesc cu iubire, toate se uită, toate par a fi dispărut, deși dacă n-ar fi ambianța lor, nu s-ar putea privi și nu s-ar menține ca ființe deosebite.

Euharistia implică strădanie și renunțare. Participarea comună la Liturghie presupune o educație a participanților, în sens spiritual, moral și ecologic cu privire la natură, comunitățile monastice și bisericești, regulile interne de organizare a acestora, atitudinea față de monumentele istorice și monumentele naturii, materia oferită spre sfințire și dăruire, altfel pierde dimensiunea spirituală. Omul pătrunde sensul duhovnicesc al creației, este conștient de obligația de a respecta viața sub toate aspectele ei ca dar al lui Dumnezeu și caută să ajungă la comuniunea cu Dumnezeu cu sine și semenii.

În liturghie, întâlnirea cu alți oameni, închinarea, ascultarea cuvântului evanghelic creează un sens al sacralității materiei. Educația pentru euharistie poate fi alternativa viabilă față de tentațiile lumii moderne marcată de violență, indiferența comunitară și hedonism.

Tainele în sens restrâns primite în cursul vieții pământești, reprezintă această împărtășire de viața dumnezeiască din Hristos, a celor ce cred în El și întrucât această împărtășire de Hristos e cunoscută prin credința, nu prin vedere, elementele ale creației desemnate de El.

Sfântul Atanasie cel Mare este primul care face în mod clar, deosebirea între nașterea ființială a Fiului din Tatăl, pe de o parte și crearea din voință a lumii pe de altă parte.Deci lumea nu este o emanație a naturii sau a ființei lui Dumnezeu,ci expresia voinței libere a Lui, care a creat totul din nimic.

Pe lângă expresia din nimic, ex nihilo, tradiția patristică cunoaște și o altă formulare mult mai veche, din neființă. Prima expresie, ex nihilo vrea să evidențieze faptul că materia din care a fost creată lumea, inclusiv omul, nu este o materie preexistentă momentului și nici nu este una ce provine sau evoluează din ceva, ci este din nimic. A doua expresie din neființă vrea să accentueze și altceva, anume că lumea nu este din ființa lui Dumnezeu, ci din neființă, nu din ceva ce există prin sine, ci prin lucrarea exterioară a unei ființe: Dumnezeu.

Bibliografie

A. IZVOARE:

- Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, Ed. I.B.M.B.O.R., București, 2015.

B. Surse generale și speciale:

- BARTOȘ, Emil, Conceptul de îndumnezeire în teologia lui Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic Emanuel din Oradea, 1999.

- BOBRINSKOY, Boris, Taina Bisericii, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2004.

- BRIA, Pr. Prof. Dr. Ion, Tratat de Teologie și Dogmatică și Ecumenică, Colecția Didaskalos, Editura România Creștină, București, 1999.

- CRAINIC, Nechifor, Sfințenia - împlinirea umanului (curs de teologie mistică), colecția „Teologie și Spiritualitate”, Ed. Mitropoliei Olteniei și Bucovinei, Iași, 1993.

- CARAGIU, Florin, Antropologia iconică reflectată în opera Părintelui Dumitru Stăniloae, Editura Sophia, București, 2007.

- CIOBOTEA, Dan Ilie, Timpul și valoarea lui pentru mântuire, în Ortodoxia, vol. XXIX (1977), nr 2-3.

- COMAN, Pr. Prof. Ioan G., Probleme de filosofie și literatură patristică, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995.

- COMAN, Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin, O perspectivă filocalică asupra problemei ecologiei, în lucrarea „Cosmosul între frumos și apocaliptic- un recurs etic asupra ecologiei” simpozion la Alba-Iulia în luna mai 2007.

- COSTACHE, Doru, O întâlnire deja realizată: Viziunea Părintelui Dumitru Stăniloae despre relația teologică între om și lume, în Știință și Teologie. Preliminarii pentru dialog, Editura Eonul Dogmatic, București, 2001.

- DUMAȘ, Felicia, Gest și expresie în Liturghia Ortodoxă, Institutul European, Iași, 2008

- EVDOKIMOV, Paul, Ortodoxia, traducere de P.S. Arhiereu Vicar Irineu Slătineanu, E.I.B.M.B.O.R., București, 1997.

- FOTIU, Stavros, Biserica în lumea modernă, Editura Cerf, Paris, 2008.

- HENKEL, Jurgen, Îndumnezeire și etică a iubirii în opera Părintelui Dumitru Stăniloae, Editura Deisis , Sibiu, 2003.

- PANNENBERG, Wolfhart, Systematic Theology, vol. 2, translated by Geoffrey W Bromiley, T& T Clark Ltd Edinnurgh.

- MANTZARIDIS, Giorgios, Globalizare și universalitate. Himeră și adevăr, Ed. Bizantină, București, 2002.

- MARGA, Andrei, Religia în era globalizării, ediția a a IlI-a, Ed. Fungației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006.

- NICKERSON, Raymond, S., Psychology and Environmental Psychology, Ed. Lawrence Erlbaum Associates Publishers, Mahwah, New Jersey, London, 2003.

- PAVEL, Constantin C., Tragedia omului în cultura modernă, Ed. Anastasia, București, 1997.

- POPESCU, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Hristos - Biserică - Societate, Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1998.

- MANOLESCU, Anca, Stilul religiei în modernitatea târzie, Editura Polirom, Iași, 2011.

- MEYENDROFF, John, Teologia bizantină, traducere de Proet Conf. Dr., Alexandru Stan, EIBMBOR, București, 1996.

- OCOLEANU, Picu, Liturghia poruncilor divine. Prolegomene teologice la o nouă cultură a legii, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2004.

- POPESCU, Pr. Prof. Dumitru, Sensul eshatologic al creației, Ediția a doua revizuită, Editura Asab, București, 2007.

- ROGOBETE, Silviu-Eugen, O antologie a iubirii. Subiect și realitatea personală supremă în gândirea părintelui Dumitru Stăniloae, Editura Polirom, Iași, 2001.

- Sfântul Atanasie cel Mare, Tratat despre Întruparea Cuvântului și despre arătarea lui nouă prin Trup, tradus de Pr. D. Stăniloae în: Sf. Atanasie cel Mare, Scrieri. Partea întâi (coll. PSB, vol. 15), Editura Imbor, București, 1987.

- Sfântul Grigorie de Nazianz, Cuvântări teologice, trad. introd. și note de subsol Diac. Prof. Dr. Ioan I Ică Jr., Editura Herald, București, 2000.

- Sfântul Grigore de Nyssa, Cuvânt apologetic la Hexaimeron, trad. Pr. Prof. T. Bodogae, în P.S.B., nr. 30, edit I.B.M., București, 1998.

- Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, vol. XVI, trad. Pr. Prof. Dumitru Fecioru EIBMBOR, București, 2003.

- Sfântul Maxim Mărturisitorul, Cuvânt scetic (dialog între un stareț și un frate), 400 de capete despre dragoste, 200 de capete teologice (gnostice), 79 de întrebări, nedumeriri și răspunsuri asupra unor texte biblice, Târlcuire a rugăciunii Tatăl Nostru, în volumul ”Filocalia Sfintelor nevoințe ale desăvârșirii”, volumul 2, traducere, introducere și note de Preot Profesor Dr. Dumitru Stăniloae, Editura Harisma, București, 1992.

- IDEM, Mistagogia, trad. A. Hamman, Editura Grasset, Paris, 1963.

- Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaimeron, în colecția P.S.B., vol 17, Editura Institului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986.

- SPIDLIK, Thomas, Euharistia. Leac pentru mântuire, Editura Galacia Gutenberg, 2006.

- STĂNILOAE, Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Editura Mitropoliei Olteniei,, Craiova, 1987.

- IDEM, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. II, Editura Institutul Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2003.

- IDEM, Iisus Hristos sau restaurarea omului, Editura Omniscop, Craiova, 1993.

- VIERU, Sorin, Faptul istoric în perspectiva logicii: câteva repere, în Probleme de logică, vol. VIII, Editura Academiei, București, 1981.

- VLACHOS, Hierothos, Secularismul, un cal troian în Biserică, Ed. Egumenită, Galați, 2004.

- VLĂDUCĂ, Ion, Elemente de Apologetică, Seria Apologetica, Editura Bizantină, București, 1998.

C. Surse digitale:

- https://www.dacoromania-alba.ro/nr31/de_la_lumea_divinizata.htm.

Preview document

Creația ca taină euharistică - Pagina 1
Creația ca taină euharistică - Pagina 2
Creația ca taină euharistică - Pagina 3
Creația ca taină euharistică - Pagina 4
Creația ca taină euharistică - Pagina 5
Creația ca taină euharistică - Pagina 6
Creația ca taină euharistică - Pagina 7
Creația ca taină euharistică - Pagina 8
Creația ca taină euharistică - Pagina 9
Creația ca taină euharistică - Pagina 10
Creația ca taină euharistică - Pagina 11
Creația ca taină euharistică - Pagina 12
Creația ca taină euharistică - Pagina 13
Creația ca taină euharistică - Pagina 14
Creația ca taină euharistică - Pagina 15
Creația ca taină euharistică - Pagina 16
Creația ca taină euharistică - Pagina 17
Creația ca taină euharistică - Pagina 18
Creația ca taină euharistică - Pagina 19
Creația ca taină euharistică - Pagina 20
Creația ca taină euharistică - Pagina 21
Creația ca taină euharistică - Pagina 22
Creația ca taină euharistică - Pagina 23
Creația ca taină euharistică - Pagina 24
Creația ca taină euharistică - Pagina 25
Creația ca taină euharistică - Pagina 26
Creația ca taină euharistică - Pagina 27
Creația ca taină euharistică - Pagina 28
Creația ca taină euharistică - Pagina 29
Creația ca taină euharistică - Pagina 30
Creația ca taină euharistică - Pagina 31
Creația ca taină euharistică - Pagina 32
Creația ca taină euharistică - Pagina 33
Creația ca taină euharistică - Pagina 34
Creația ca taină euharistică - Pagina 35
Creația ca taină euharistică - Pagina 36
Creația ca taină euharistică - Pagina 37
Creația ca taină euharistică - Pagina 38
Creația ca taină euharistică - Pagina 39
Creația ca taină euharistică - Pagina 40
Creația ca taină euharistică - Pagina 41
Creația ca taină euharistică - Pagina 42
Creația ca taină euharistică - Pagina 43
Creația ca taină euharistică - Pagina 44
Creația ca taină euharistică - Pagina 45
Creația ca taină euharistică - Pagina 46
Creația ca taină euharistică - Pagina 47
Creația ca taină euharistică - Pagina 48
Creația ca taină euharistică - Pagina 49
Creația ca taină euharistică - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Creatia ca taina euharistica.docx

Alții au mai descărcat și

Iudaismul

Iudaism – doctrina religioasa a evreilor.Se poate referi de asemenea si la sistemul religios al evreilor in general. Cartea misterului pecetluit...

Mănăstirea Putna

Asezata la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, Manastirea Putna, prima si cea mai importanta ctitorie a Binecredinciosului Voievod...

Exegeza Psalmilor la Sfinții Părinți

Introducere Dintre toate scrierile cuprinse în Vechiul Testament, cea mai populară scriere este Psaltirea, numită „O carte a sufletului...

Sinoadele Conciliariste

Scurt Istoric Sinodul de la Pisa a fost convocat la 25 martie 1409, pentru curmarea marei schisme papale, dar în loc s-o aplaneze a lărgit-o. La 5...

Nașterea Bisericii Creștine Române

Crestinismul este a doua mare religie monoteista a lumii, intemeiata pe invatatura, persoana si viata lui Iisus, numit si Mesia (Mantuitorul) in...

Mănăstirea Cetățuia

Ctitorul Manastirii CETATUIA este domnul Gheorghe Duca. Zidirea s-a inceput in anul 1669 si s-a finalizat in 1672. Inscriptia in limba greaca,...

Te-ar putea interesa și

Euharistia - Hrana nemuririi

Tainele sunt porţi ale harului şi ale Împărăţiei lui Dumnezeu. O Taină este totdeauna „un eveniment în Biserică, prin Biserică şi pentru Biserică....

Lucrarea Duhului Sfânt în Evanghelia după Ioan

INTRODUCERE În zilele noastre se recunoaşte tot mai mult adevărul că relaţia intimă dintre Sfântul Duh şi Biserică e o trăsătură caracteristică...

Euharistia - taina unirii cu Hristos

Introducere Sfintele Taine sunt lucrări văzute, instituite de Mântuitorul Hristos şi încredinţate Sfintei Sale Biserici, prin care celor ce le...

Biserica și preoția, din punct de vedere ortodox

Introducere Legătura firească, naturală dintre slujire și preoție, așa cum este arătată în cuvântul revelat al Sfintei Scripturi, este importantă...

Preoția După Rânduiala lui Melchisedec în Tâlcuirile Sfinților Părinți

INTRODUCERE Apostolii, ca şi preoţii asociaţi lor, preiau misiunea pe care Iisus şi-a asumat-o când a zis: "Duhul Domnului este peste Mine, pentru...

Liturghie și Slujire Socială

Preliminarii Omul este creat de Dumnezeu pentru a trăi în comuniune cu comunitatea din care face parte, pentru că omul – deşi cade în păcat singur...

Taina Euharistiei la ortodocși și romano-catolici

INTRODUCERE De la început, omenirea a fost sortită trăirii în Dumnezeu , la o viaţă fericită, lipsită de griji, suferinţe şi moarte. În...

Tainele de inițiere. Botez, mirungere, euharistie în tradiția apuseană și răsăriteană

INTRODUCERE Între cele şapte taine liturgice se numără şi cele trei taine de iniţiere care sunt iniţiale creştinului: Botez, Mirungere şi...

Ai nevoie de altceva?