Opera legislativă Cuza

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 29281
Mărime: 114.41KB (arhivat)
Publicat de: Veta Oprea
Puncte necesare: 13

Extras din licență

Introducere

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional român (1862-1866), sub domnia căruia s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii romane din punct de vedere economic, social, politic şi cultural.

Al. I. Cuza a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859, iar la 24 ianuarie şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări. Devenind domnitor, Cuza a obţinut, prin demersurile sale, recunoaşterea unirii din partea marilor puteri. Sub domnia lui Al. I. Cuza, a fost desăvârşită Unirea Principatelor printr-o serie de acte de guvernământ, precum: contopirea adunătorilor de la Iaşi şi Bucureşti într-un parlament unic, numirea unui singur guvern şi fixarea capitalei noului stat la Bucureşti (1862).

Întimpinând rezistenţa guvernului şi a Adunării legiuitoare, alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi marii burghezii, precum şi a bisericii, în înfăptuirea unor reforme burgheze, Al. I. Cuza formează în anul 1863 un guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstireşti (decembrie 1863) şi dizolvă Adunarea legiuitoare (2 mai 1864). În acelaşi an, Al. I. Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituţie (statut) şi o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, şi decretează (14 august 1864) legea rurală concepută de Kogălniceanu, care, cu toate limitele ei, a reprezentat un moment însemnat în dezvoltarea capitalismului, desfiinţând iobăgia multiseculară. În timpul domniei lui Cuza au fost eliberate elaborate Codul civil şi Codul penal, legea pentru obligativitatea învăţământului primar, s-au înfiinţat universităţile de la Iaşi (1860) care îi poarta azi numele şi de la Bucureşti (1864), a fost dezvoltată armata naţională etc.

Aproape că nu a existat domeniu de activitate economică, social-politică, administrativă, culturală sau militară în care Al. I. Cuza să nu fi adus îmbunătăţiri şi înnoiri organizatorice. Să amintim legea pentru secularizarea averilor mănăstireşti în 1863, prin care pământul deţinut de mănăstirile închinate a reintrat în patrimoniul statului român. Şi legea rurală, un an mai târziu, prin care s-a desfiinţat iobăgia. Pentru a pune în practică această reformă, A. I. Cuza dizolvă Adunarea comună a conservatorilor, supunând aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă Constituţie şi o nouă lege electorală. Au urmat legea administrativă, legea judecătorească şi legea instrucţiunii publice. A pus bazele unificării aparatului de stat prin unirea serviciului vamal, administraţiei telegrafului, ministerului de război.

A fost obligat să abdice de către “monstruoasa coaliţie” a reprezentanţilor boierimii conservatoare, la 11 februarie 1866. Expulzat, domnitorul şi-a petrecut următorii şapte ani în Germania, unde a murit la vârsta de 53 de ani. Trupul său a fost adus în ţară şi înmormântat la Ruginoasa, iar ulterior mutat la biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi-n ziua de azi.

Capitolul I

Organizarea de stat în perioada 1859-1866

1.1. Alexandru Ioan Cuza - Figura dominantă în perioada 1859-1866

Ideal şi coordonată fundamentală a istoriei românilor, încununare a procesului de formare şi afirmare tot mai puternică a conştiinţei naţionale şi a voinţei maselor largi populare de a se şti laolaltă în cadrul frontierelor unuia şi aceluiaşi stat, Unirea din anul 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, reprezintă unul din actele de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea de-sine stătătoare a poporului roman. Acest moment a marcat constituirea statului naţional român modern şi intrarea ţării noastre în noua etapă a evoluţiei ei, a creat condiţii pentru cucerirea neatârnării şi exprimarea viguroasă a individualităţii naţiunii noastre.

Dar … să începem cu începutul … adică prin prezentarea contextului istoric al formării statului naţional şi momentele care au precedat alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza!

Perioada domniei lui Al. I. Cuza reprezintă o etapă importantă din istoria poporului român, această epocă marcând trecerea de la organizarea feudală la organizarea de tip modern. România cunoaşte o perioadă de mari transformări sociale, economice, juridice, însă avântul modernist era stopat de existenţa unor instituţii învechite, a unei legislaţii care reprezenta interesele unei minorităţi aflate la putere şi nu în ultimul rând a unei opoziţii înverşunate a acestei minorităţi.

Pe lângă piedicile interne le adăugăm şi pe cele internaţionale, întrucât aşa cum se ştie, Principatele Române constituiau o zonă tampon între imperiile europene care-şi discutau controlul asupra zonei.

Nu putem analiza însă cadrul juridic administrativ fără a face o scurtă trecere în revistă a conjuncturii istorice externe. Astfel, Tratatul de la Paris din 30 martie 1856 care a pus capăt războiului Crimeii a menţinut Principatele sub suzeranitatea Turciei, instituind garanţia colectivă a puterilor europene (prin tratatul de pace încheiat la Paris la 18/30 martie 1856, Principatele Române erau situate sub garanţia colectivă a Puterilor semnatare ale actului internaţional). Se solicita întrunirea la Bucureşti a unei comisii alcătuite din reprezentanţii statelor semnatare, având obligaţia de a cerceta starea internă a ţării şi a face propuneri cu privire la reorganizare. Turcia trebuia să se îngrijească de convocarea, în cele două Principate, a unor Divanuri Ad-Hoc, care să dea expresie dorinţei românilor. Încă de la începutul lucrărilor Congresului, reprezentanţii marilor Puteri erau informaţi în legătură cu dorinţa de unire a românilor, şi în timpul dezbaterilor a ieşit în evidentă poziţia diferită a Puterilor faţă de Unire. Franţa susţinea înfăptuirea Unirii sub un principe străin; pentru Unire s-au pronunţat Rusia, Prusia şi Sardinia; Anglia nu s-a pronunţat, problema rămânând deschisă. Împotriva Unirii au fost de la început, Turcia şi Austria, pentru că fiecare avea sub stăpânire teritorii româneşti.

Preview document

Opera legislativă Cuza - Pagina 1
Opera legislativă Cuza - Pagina 2
Opera legislativă Cuza - Pagina 3
Opera legislativă Cuza - Pagina 4
Opera legislativă Cuza - Pagina 5
Opera legislativă Cuza - Pagina 6
Opera legislativă Cuza - Pagina 7
Opera legislativă Cuza - Pagina 8
Opera legislativă Cuza - Pagina 9
Opera legislativă Cuza - Pagina 10
Opera legislativă Cuza - Pagina 11
Opera legislativă Cuza - Pagina 12
Opera legislativă Cuza - Pagina 13
Opera legislativă Cuza - Pagina 14
Opera legislativă Cuza - Pagina 15
Opera legislativă Cuza - Pagina 16
Opera legislativă Cuza - Pagina 17
Opera legislativă Cuza - Pagina 18
Opera legislativă Cuza - Pagina 19
Opera legislativă Cuza - Pagina 20
Opera legislativă Cuza - Pagina 21
Opera legislativă Cuza - Pagina 22
Opera legislativă Cuza - Pagina 23
Opera legislativă Cuza - Pagina 24
Opera legislativă Cuza - Pagina 25
Opera legislativă Cuza - Pagina 26
Opera legislativă Cuza - Pagina 27
Opera legislativă Cuza - Pagina 28
Opera legislativă Cuza - Pagina 29
Opera legislativă Cuza - Pagina 30
Opera legislativă Cuza - Pagina 31
Opera legislativă Cuza - Pagina 32
Opera legislativă Cuza - Pagina 33
Opera legislativă Cuza - Pagina 34
Opera legislativă Cuza - Pagina 35
Opera legislativă Cuza - Pagina 36
Opera legislativă Cuza - Pagina 37
Opera legislativă Cuza - Pagina 38
Opera legislativă Cuza - Pagina 39
Opera legislativă Cuza - Pagina 40
Opera legislativă Cuza - Pagina 41
Opera legislativă Cuza - Pagina 42
Opera legislativă Cuza - Pagina 43
Opera legislativă Cuza - Pagina 44
Opera legislativă Cuza - Pagina 45
Opera legislativă Cuza - Pagina 46
Opera legislativă Cuza - Pagina 47
Opera legislativă Cuza - Pagina 48
Opera legislativă Cuza - Pagina 49
Opera legislativă Cuza - Pagina 50
Opera legislativă Cuza - Pagina 51
Opera legislativă Cuza - Pagina 52
Opera legislativă Cuza - Pagina 53
Opera legislativă Cuza - Pagina 54
Opera legislativă Cuza - Pagina 55
Opera legislativă Cuza - Pagina 56
Opera legislativă Cuza - Pagina 57
Opera legislativă Cuza - Pagina 58
Opera legislativă Cuza - Pagina 59
Opera legislativă Cuza - Pagina 60
Opera legislativă Cuza - Pagina 61
Opera legislativă Cuza - Pagina 62
Opera legislativă Cuza - Pagina 63
Opera legislativă Cuza - Pagina 64
Opera legislativă Cuza - Pagina 65
Opera legislativă Cuza - Pagina 66
Opera legislativă Cuza - Pagina 67
Opera legislativă Cuza - Pagina 68
Opera legislativă Cuza - Pagina 69
Opera legislativă Cuza - Pagina 70
Opera legislativă Cuza - Pagina 71
Opera legislativă Cuza - Pagina 72
Opera legislativă Cuza - Pagina 73
Opera legislativă Cuza - Pagina 74
Opera legislativă Cuza - Pagina 75
Opera legislativă Cuza - Pagina 76
Opera legislativă Cuza - Pagina 77
Opera legislativă Cuza - Pagina 78
Opera legislativă Cuza - Pagina 79
Opera legislativă Cuza - Pagina 80
Opera legislativă Cuza - Pagina 81
Opera legislativă Cuza - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Opera Legislativa Cuza.doc

Alții au mai descărcat și

Investigatorii sub Acoperire

1 Consideraţii generale privind instituţia investigatorilor sub acoperire 1.1 Necesitatea introducerii instituţiei investigatorilor sub acoperire...

Interceptările și Înregistrările Audio și Video

Cap. 1 Mijloacele de probă Codul de procedură penală prevede în art. 63 urmãtoarele aspecte cu privire la probă: “Constituie probă orice element...

Istoria statului și dreptului românesc în timpul lui Alexandru Ioan Cuza

Capitolul I - Epoca lui Cuza şi aşezarea bazelor dreptului românesc modern 1.1 Situaţia europeană Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimei va oferi...

Recunoașterea internațională a statelor și guvernelor

I.Recunoasterea internationala a statelor 1.Consideratii generale Recunoasterea este una din notiunile de drept international cel mai greu de...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Codul civil - izvor al dreptului civil român

Asa cum Constitutia reprezinta principalul izvor pentru Dreptul Constitutional la fel si Codul Civil este considerat principalul izvor al Dreptului...

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Activitatea Reformatoare a lui A. I. Cuza

MOMENTE ISTORICE DE REFERINTA, PREMERGATOARE DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (1859 - 1866), CU IMPLICATII MAJORE IN APARITIA SI DEZVOLTAREA...

Te-ar putea interesa și

Reglementarea Căsătoriei în Codul Civil Român de la 1865

Reglementarea căsătoriei în Codul civil român de la 1865 Introducere Tema pe care am ales-o pentru lucrarea de diplomă se intitulează...

Activitatea Reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza

CAPITOLUL I Secţiunea I Organizarea de stat a Ţarii Româneşti şi a Moldovei în perioada 1845-1856 După înfrângerea vremelnică a revoluţiei de...

Istoria statului și dreptului românesc în timpul lui Alexandru Ioan Cuza

Capitolul I - Epoca lui Cuza şi aşezarea bazelor dreptului românesc modern 1.1 Situaţia europeană Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimei va oferi...

Legislația cu Caracter Reformator a Lui Alexandru Ioan Cuza

I. CINE A FOST ALEXANDRU IOAN CUZA? Născut în Bârlad, Cuza a aparținut clasei tradiționale de boieri din Moldova, fiind fiul ispravnicului Ioan...

Evoluția căsătoriei și familiei în istoria dreptului românesc

Periodizarea istoriei dreptului poate constitui motiv de controverse. Aceasta cu atat mai mult cu cat in stiintele istorice exista discutii in ceea...

Evoluția sistemului de drept românesc în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza(1859-1866)

1.Situație politico-administrativă Unirea Moldovei cu Țara Românească s-a realizat prin dubla alegere a lui Al.I.Cuza, la 24 ianuarie 1859....

Opera de codificare din timpul lui Alexandru Ioan Cuza - Codul civil și Codul penal

ASPECTE GENERALE: După plebicit și adoptarea Statutului dezvoltator s-a putut trece la înfăptuirea principalelor reforme. Deosebit de importante...

De la Cuza la Carol I

“Dorinţa cea mai mare,cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care, va...

Ai nevoie de altceva?