Județul Suceava - Studiu de geografia turismului

Realizănd prezenta lucrare, am încercat să concentrez rodul celor patru ani de studiu, efectiv şi pe teren.

Am ales acestă temă pentru că, plăcându-mi excursiile, m-am confruntat de multe ori cu neplăceri cauzate de o ineficientă organizare a acestui tip de avtivităţi, de o defectuoasă deservire în cadrul unităţilor de primire turistică. Prin urmare, am încercat să găsesc răspuns şi rezolvare la astfel de probleme.

Judeţul Suceava, Bucovina, s-a impus atenţiei mele în vederea realizării acestui demers pentru că mi se pare a fi regiunea cu cel mai fericit mod de împletire a potenţialului natural cu cel antropic.

Culegerea datelor a fost posibilă datorită înţelegerii şi solicitudinii Direcţiei de Statistică a judeţului Suceava şi a unor agenţii de turism care mi-au răspuns solicitărilor, punându-mi la dispoziţie pliante, statistici şi alte materiale.

Din păcate, am obţinut prea puţine informaţii referitoare la activitatea economică din turism, din cauza ermetismului unor directori de firme, de teama unei posibile concurenţe.

Mulţumesc doamnei conferenţiar doctor Cătălina Ancuţa pentru sprijinul şi îndrumarea efectivă acordate în realizarea acestei lucrări. Totodată, mulţumesc tuturor cadrelor universitare care, de-a lungul celor patru ani, s-au străduit să insufle studenţilor pasiune pentru studiul Geografiei.

INTRODUCERE

1. Scopul lucrării

În lucrarea de faţă voi încerca să ofer o panoramă a obiectivelor turistice, naturale şi antropice, ale judeţului Suceava. Fără a încerca o descriere exhaustivă, voi prezente aceste obiective, infrastructura turismului sucevean, cu minusurile şi plusurile sale, încercând totodată să analizez, acolo unde este cazul, aspecte ale activităţilor turistice.

Având în vedere faptul că turismul românesc, în general, se confruntă cu probleme de strategie şi organizare, în ciuda potenţialului existent, nu am pretenţia de a oferi sugestii viabile pentru eficientizarea activităţii turistice.

2. Delimitarea judeţului Suceava

Teritoriul judeţului Suceava, sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, iar în partea de est pe lunca largă şi joasă a Siretului, are o deschidere de amfiteatru uriaş, cu faţada lungă de peste 100 km expusă spre soare.

La nord, judeţul Suceava atinge frontiera de stat cu Ucraina pe o linie uşor sinuoasă, care începe de lîngă oraşul Siret şi continuă peste dealuri, urmărind apoi partea stîngă a văii montane a râului Suceava, după care, traversând Obcina Mestecăniş, atinge extremitatea sudică a munţilor Maramureş.

La vest, spre judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, limita urmăreşte culmi muntoase, coborând o singură dată la firul Bistriţei Aurii, încât cu foarte mici abateri, această limită se suprapune cumpenei apelor dintre bazinele geografice ale Bistriţei şi Someşului Mare. Din Pasul Prislop în Valea Bistriţei Aurii, apoi peste vîrful Omu şi peste munţii Bârgăului până pe cupola uriaşă a Călimanilor, limita vestică cunoaşte denivelări de peste 1000 m.

Peste culmi, vârfuri, creste şi văi montane trece şi limita de sud, către judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ. Din vîrful Pietrosu Călimanilor, limita sudică trece pe la obârşia Negrii Broştenilor, traversând masivul Budacul şi Valea Bistriţei pe la Cotârgaşi, după care, trece Culmea Stânişoarei, coboară domol spre dealurile subcarpatice şi Valea Moldovei.

Peste dealurile care separă valea Moldovei de cea a Siretului, între Drăguşeni şi Probota, judeţul Suceava se învecinează la sud-est cu judeţul Iaşi.

Către est, spre judeţul Botoşani, limita urmăreşte albia Siretului, veritabilă coloană vertebrală hidrografică a Moldovei.

Judeţul are o suprafaţă de 8555 km2 şi peste 700000 locuitori fiind al doilea ca întindere geografică între judeţele ţării şi al optulea din punct de vedere demografic.

Reşedinţa sa este municipiul Suceava. Pe cuprinsul acestei unităţi administrative teritoriale se mai află trei municipii: Fălticeni, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc; alte oraşe: Vatra Dornei, Siret, Gura Humorului şi Solca; 90 de comune cu 396 de sate şi cătune.

Poziţia geografică (fiind un teritoriu de tranziţie), potenţialul turistic variat, modernizarea bazei de cazare şi deservire, căile de acces bine organizate, toate influenţează pozitiv activitatea turistică în judeţul Suceava.

I. Evoluţia istorică a activităţilor turistice în România

I.1Perioada Romană

După cucerirea Daciei şi instituirea provinciei Dacia-Felix, cu nivel de organizare şi dezvoltare comparabil cu al altor provincii romane după 130 d.Hr., există dovezi certe de utilizare a apelor termale in scopuri balneare, curative şi agrementale. În acest sens au fost edificate adevărate amenajări cu un surprinzător nivel de dotăre, în câteva areale cu ape termale, cunoscute anterior şi al căror profil funcţional s-a păstrat cu intermitenţe până astăzi. Din acest punct de vedere se remarcă amenajările din partea sud-vestică a ţării, aflate în ,,inima’’ provinciei romane Dacia-Felix: Băile Herculane, numită Ad aqua Herculi Sacras-Ad Mediam; Geoagiu Băi-Antica Germisara ; Călan - Aque.