Managementul organizației

Organizaţiile sunt instituţii sociale, create de indivizi sau grupuri, în societate pentru a realiza scopuri specifice, prin mijloace ale previziunii organizării, coordonării, antrenării şi controlul activităţilor.

Organizaţiile private sunt create de indivizi sau grupuri pentru scopuri de piaţă, bunăstare. Ele sunt gestionate de propriii lor proprietari sau manageri

Organizaţiile publice sunt create de guvern pentru scopuri de grup (colectiviste) sau politice. Ele sunt în mod fundamental gestionate de reprezentanţii politici şi de sistemul de drept

Abordare analitică Abordare sistemică

- izolare: concentrare pe elemente

- se insistă pe componentele unui sistem

- se sprijină pe precizia datelor

- utilizează cauzalitatea lineară

- cauză / efect

- viziunea prin disciplină - reunire: se concentrează pe interacţiunile dintre elemente

- insistă pe interacţiunile sistem-mediu

- se sprijină pe o percepţie globală

- cauzalitate circulară

- viziune pluristic disciplinară

Mediul organizaţional reprezintă variabila independentă în analiza proceselor organizaţionale şi manageriale/administrative şi desemnează totalitatea factorilor cu impact asupra organizaţiei.

Capabilitatea managerială reprezintă capabilitatea de a desfăşura şi racorda funcţiile manageriale.

Turbulenta constituie o măsură a schimbalităţii şi predictibilităţii mediului. Tipurile de ameninţări şi oportunităţi sunt caracterizate cel mai bine de turbulenţa mediului.Schimbabilitatea este descrisă de două variabile (complexitatea mediului si noutatea provocărilor pe care organizaţia trebuie să le întâmpine) iar predictibilitatea este descrisă, de asemenea, de două variabile (rapiditatea schimbărilor si vizibilitatea viitorului).

Scanarea mediului reprezintă monitorizarea, evaluarea şi diseminarea informaţiilor din mediile intern şi extern către persoanele cheie (principalii acţionari sau top managerii) dintr-o organizaţie

Analiza diagnostic Analiza SWOT

-se identifică pe bază multicriterială simptomele pozitive şi negative, analizează principalele disfuncţionalităţi şi focalizează punctele forte şi slabe, cauzele şi efectele acestora. În final recomandările nu au un caracter decizional, dar pot fi cuprinse într-un sistem de pregătire şi luare a deciziilor. Metoda este utilă şi posibilă în special în sistemul privat care utilizează ,,modelul firmă”.

-analiza - diagnostic are un caracter istoric

-analiza - diagnostic se referă în principal la posibilităţile interne ale organizaţiei scopul ei constând în identificarea punctelor forte şi slabe existente la nivelul diferitelor laturi ale activităţii acesteia

-analiza - diagnostic evidenţiază ritmurile de modificare faţă de perioadele anterioare

-analiza - diagnostic urmăreşte relevarea direcţiilor de perfecţionare sau restructurare managerială Se focalizează în primul rând factorii externi: oportunităţile şi ameninţările şi este de mare utilitate sectorul public.

Concepţia proprie cere unirea punctelor forte cu a oportunităţilor şi a punctelor slabe cu a ameninţărilor, care dau echilibru sistemului.

-trebuie plasată la interfaţa diagnosticare - strategie datorită, pe de o parte, rolului său deosebit în analiza influenţelor exercitate de mediul ambiant asupra firmei şi pe de altă parte, datorită sugestiilor extrem de importante oferite managementului în legătură cu elaborarea şi aplicarea strategiei

- focalizează atât atributele sistemului închis, cât şi ale celui deschis, ceea ce măreşte posibilităţile de investigare

Diagnosticarea, esenţa acesteia constă, în investigarea organizaţiei ca sistem şi a părţilor componente cu ajutorul unui instrumentar specific în scopul depistării punctelor forte, slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor, a cauzelor care le provoacă şi, pe această bază, formularea de recomandări axate pe cauzele generatoare de puncte favorabile şi nefavorabile”.

Diagnosticarea strategică se deosebeşte esenţial de analiza - diagnostic a activităţii organizaţiei prin următoarele elemente: -„analiza - diagnostic are un caracter istoric diagnosticarea - strategică are ca obiect identificarea posibilităţilor de dezvoltare a activităţii organizaţiei pe baza perspectivelor de evoluţie în viitor a acesteia; -analiza - diagnostic se referă în principal la posibilităţile interne ale organizaţiei scopul ei constând în identificarea punctelor forte şi slabe existente la nivelul diferitelor laturi ale activităţii acesteia; diagnosticarea - strategică vizează nu numai potenţial organizaţiei studiate ci şi a mediului în care este integrată; având ca scop identificarea şi a ocaziilor şi ameninţărilor mediului ambiant al organizaţiei; -analiza - diagnostic evidenţiază ritmurile de modificare faţă de perioadele anterioare, diagnosticarea - strategică asigură investigarea posibilităţilor interne ale firmei în corelaţie cu situaţia altor competitori; -analiza - diagnostic urmăreşte relevarea direcţiilor de perfecţionare sau restructurare managerială, diagnosticarea - strategică are în vedere fundamentarea strategiei organizaţiei pentru perioada următoare.