Extras din proiect
Noțiune
Săvârșirea unei infracțiuni determină crearea unui raport juridic penal de conflict, iar pentru ca ordinea juridică să fie restabilită prin aplicarea sancțiunii prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, trebuie neapărat ca raportul juridic de conflict să fie adus în fața organelor judiciare, pentru ca acestea să cerceteze și să decidă dacă există realmente fapta, dacă ea cade sub incidența legii penale și dacă este cazul să se aplice vreo sancțiune și care anume. După cercetarea și rezolvarea raportului substanțial de conflict, în cazul în care s-a aplicat o sancțiune, va trebui ca hotărârea de condamnare să fie dusă la îndeplinire prin executare. Aceasta reprezintă evoluția obișnuită a raporturilor penale. Inevitabilitatea răspunderii penale nu trebuie însă înțeleasă în mod simplist și unilateral , deoarece pot interveni anumite situații, stări sau împrejurări posterioare săvârșirii infracțiunii care, în interesul societății, determină inutilitatea sau inoportunitatea tragerii la răspundere penală a făptuitorului. Prin urmare, inevitabilitatea răspunderii penale operează totdeauna când s-a săvârșit o infracțiune, afară de cazurile când răspunderea penală este înlăturată prin voința expresă a legiuitorului.
Înlăturarea răspunderii penale este un act de voință al legiuitorului, determinat de anumite fenomene sau date ale realității care fac ca utilitatea socială a răspunderii penale să se diminueze sau chair să dispară.
Aceste fenomene sau date ale realității(stări, situații, etc.) sunt:
a)scurgerea unui anumit timp de la săvârșirea infracțiunii până la prinderea infractorului și tragerea la răspundere penală a acestuia; prin trecerea timpului se stinge rezonanța socială a infracțiunii, dispare sentimentul de insecuritate socială și, implicit, necesitatea restabilirii ordinii juridice;
b)producerea unor anumite schimbări social-politice care l-au determinat pe legiuitor să nu mai considere necesară tragerea la răspundere penală pentru anumite infracțiuni care au fost săvârșite în trecut;
c)existența anumitor relații între infractor și victimă care determină partea vătămată să nu mai depună plângere sau, dacă a depus-o, să o retragă ori să se impace, în cazul săvârșirii anumitor infracțiuni.
Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecințele condamnării sunt instituții de drept penal destinate să asigure constrângerii juridice penale o incidență și o funcționare care să corespundă legii penale și scopurilor pedepsei.
Aceste cauze se întemeiază pe anumite realități care se pot ivi în legătură cu aplicarea și executarea sancțiunilor penale și care din punct de vedere social uman și politic penal, trebuie să fie ținute în seamă la realizarea unei juste și utile represiuni.
Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecințele condamnării, reglementate în Codul penal sunt: amnistia, grațierea, prescripția, lipsa plângerii prealabile, împăcarea părților și reabilitarea.
Etimologic, amnistie înseamnă uitare(gr. amnesia), actul normativ prin care se acordă această formă de clemență reprezentând, în consecință, o lex oblivionis.
Amnistia este un act de clemență, acordat prin lege organică în temeiul unor considerente social-politce și de politică penală, prin care se înlătură răspunderea penală, executarea pedepsei și alte consecințe ale condamnării, pentru infracțiuni săvârșite până la data apariției legii de amnistie.
Amnistia este un act al puterii de stat , o măsură luată pe cale de lege, prin care, motivat de anumite considerații social-politice și de politică penală, se înlătură răspunderea penală pentru anumite infracțiuni săvârșite. În alți termeni, amnistia este un act al puterii de stat prin care, datorită unor situații social-politice, anumite infracțiuni fără a fi dezbrăcate de caracterul lor penal sunt scoase de sub incidența legii penale și, pe cale de consecință, se înlătură aplicarea pedepselor pentru faptele respective. În fond, amnistia apare ca un fel de uitare aruncată asupra faptelor săvârșite și o renunțare la acțiunea de tragere la răspundere penală a celor ce le-au săvârșit.
Bibliografie
Iancu Mândru, „ Amnistia și grațierea”, Editura All Educational, București 1998, p
Ilie Pascu, „Drept penal. Partea generală”, Editura Hamangiu, București 2009,
Ilie Pascu, Andreea Simona Uzlău, „Drept penal. Partea generală”, Editura Hamangiu, București 2013
Vintilă Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Rodica Stănoiu, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Victor Roșca, „Explicații teoretice ale Codului Penal Român.Partea Generală”, vol.II, Editura Academiei Române, Editura All Beck, București 2003,
Alte surse:
http://www.rolii.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Amnistia.docx