Elaborarea, aprobarea, execuția și încheierea bugetelor locale

Finanţele publice locale îşi au originea în autonomizarea autorităţilor teritoriale, în administrarea comunităţilor respective. Comunităţile locale reprezintă colectivităţi umane distincte de stat, cu autorităţi publice diferite de cele ale statului, cu autonomie absolut necesară deoarece autonomia administrativă nu poate fi posibilă fără autonomie financiară care-i asigură suportul material al funcţionării.

Ca şi în alte domenii, separarea finanţelor publice de cele centrale e determinată de raţiuni de economicitate. Finanţele locale satisfac mai bine şi mai eficient cerinţele de utilitate publică. În fiecare ţară, raportul dintre finanţele publice locale şi cele locale e diferit.

În România, organizarea teritorială a finanţelor publice e aşezată pe organizarea teritoriului pe unităţi administrativ teritoriale. Conform art.5 Legea Finanţelor Publice Locale nr.276 din 2006, autorităţi ale administraţiei publice locale sunt consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al municipiului Bucureşti, ca autorităţi executive. Organele financiare locale, care funcţionează prin aceste structuri acoperă prin activitatea lor întregul teritoriu al ţării şi asigură atribuţii cu caracter financiar în toate localităţile. Din punct de vedere juridic, organele financiare teritoriale sunt instituţii ale administraţiei locale, cu administrare şi gestiune proprie de instituţie.

Prin buget local se înscriu veniturile şi cheltuielile colectivităţilor locale pentru o perioadă de 1 an. Bugetele locale sunt bugetele unităţilor administrativ teritoriale care au personalitate juridică. Astfel, fiecare comuncă, municipiu, judeţ, sector al municipiului Bucureşti, întocmeşte buget propriu în condiţii de autonomie.

Bugetele locale reprezintă instrumente de planificare şi de conducere a activităţii financiare a unităţilor administrativ teritoriale.

Veniturilor bugetelor locale se formează din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de legea bugetară anuală.

Din bugetele locale se finanţează, în condiţiile stabilite de lege, cheltuielile privind funcţiile administraţiei publice locale, acţiunile sociale, culturale, cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a organelor locale ale adminsitraţiei de stat, obiective şi acţiuni economice de interes local şi alte obiective.

Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe categorii de bugetele locale se stabileşte de organele de decizie ale fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, în funcţie de atribuţiile organelor locale ale administraţie de stat şi de subordinea instituţiilor publice, precum şi necesităţile de echilibrare bugetară.

Repartizarea pe trimestere a veniturilor şi cheltuielilor bugetare se aprobă de către :

- Ministerul Finanţelor Publice

- Ordonatorii principali de credite pentru bugetele locale.

Autorităţile locale nu au libertatea de a înscrie orice fel de cheltuieli în bugetul lor, dar sunt obligate să înscrie cheltuieli referitoare la buna funcţionare a serviciilor publice ce se desfăşoară pe teritoriul lor aflate în propria administraţie : învăţământ, justiţie, servicii de salubritate, primării, ordine publică, pompieri etc, chiar şi cheltuieli în contul datoriei publice pentru împrumuturile contractate de ele.

Bugetele locale pot beneficia de transferuri din bugetul de stat, când cheltuielile nu pot fi acoperite de venituri. De asemenea, prin legile bugetare anuale se pot autoriza unele unităţi administrativ teritoriale să contracteze împrumuturi publice pentru acoperirea cheltuielilor privind realizarea unor acţiuni temeinice fundamentate, prin emisiune de titluri, rambursabile în 10 ani.

In bugetele proprii ale unităţilor administrativ teritoriale se pot înscrie fonduri de rezervă la dispoziţia organelor de decizie al fiecărei dintre unităţile administrativ teritoriale, de până la 5% din totalul cheltuielilor. Aceste fonduri de rezerva se pot utiliza pentru “suplimentarea unor credite bugetare aprobate”, pentru finanţarea acţiunilor urgente sau sarcinile noi intervenite în cursul anului pe bază de hotărâri ale Consiliilor Locale.

Fondurile de rezervă bugetară pot fi angajate în timpul anului, cu până la 50% din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului.

Atunci când în bugetele proprii ale unor unităţi administrativ teritoriale, veniturile depăşesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezerva bugetară stabilită potrivit prevederilor legale, diferenţele se constituie ca excedente planificate ale fiecărui buget local în limita de 2% din totalul veniturilor, restul se prevede ca vărsământ la fondul de tezaur care se constituie la nivelul fiecărui judeţ, respective al municipiului Bucureşti.

Competenţele cele mai largi în materie de finanţe publice revin consiliilor locale, şi anume:

- aprobarea bugetului local;

- aprobarea virărilor de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare;

- aprobarea împrumuturilor publice;

- aprobarea contului de încheiere a exerciţiului bugetar;

- stabilirea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a taxelor speciale, pe timp limitat în condiţiile legii.