Monedă și Credit

Relațiile de credit pot lua în general forme diferite. De exemplu, un întreprinzător poate vinde mărfuri pe credit altuia, fără a primi de la debitorul cumpărător un angajament de plată scris, deci se nasc așa-zisele relații de credit „pe cuvânt de onoare.” Asemenea relații pot avea loc doar într-un cerc limitat de agenți economici, cu legături strânse între ei, cu încredere mare a creditorilor în debitori. Inconvenientul acestor relații de credit, în afară de aria lor restrânsă, rezidă în faptul că, în caz de neplată la scadență, creditorul cu greu își recuperează creanța sa. De aceea, creditul este înscris în documentele speciale, numite titluri de credit, care-l determină pe debitor să-și achite datoriile la timp la termen. Titlurile de credit se mai numesc înscrisuri cambiale.

Cambia reprezintă o obligație scrisă ce conferă posesorului ei, beneficiarul sumei, dreptul de a cere debitorului să plătească la scadență suma de bani specificată. Inițial, cambiile erau emise în scopul înlesnirii operațiilor de preschimbare a monedelor care circulau în anumite localități, în monede cu circulație în alte localități.

După conținutul lor, titlurile de credit se grupează în trei categorii:

a) Titluri ce dau dreptul la o sumă de bani: efectele de comerț (trata, biletul la ordin, cecul), titluri emise de stat (obligațiunile, bonurile de tezaur), bonurile de casă, cărțile de credit, certificate de investitor, polițe de asigurare, ș.a.;

b) Titluri ce conferă dreptul asupra unor cantități de mărfuri aflate în depozite, magazii, în docuri sau încărcate pe vase spre a fi transportate (titluri reprezentative): conosamentul, recipisa de depozit, scrisoarea de trăsură, warantul;

c) Titluri ce presupun drepturi complexe, patrimoniale și nepatrimoniale (titluri de participare): acțiunile și obligațiunile emise de societățile comerciale.

Prima dintre categoriile de titluri de credit prezentate se încadrează în titlurile pe termen scurt. Celelalte două categorii de titluri, din punct de vedere al creditului bancar, pot servi doar ca garanție a rambursării la termen a creditelor.

După modul în care circulă, titlurile de credit se structurează în:

a) Titluri de credit nominative, în cuprinsul cărora este menționat numele posesorului legitim. Ele se transmit prin cesiune, constând în înscrierea pe titlu a numelui cesionarului ți predarea titlului;

b) Titluri de credit la ordin, care se transmit prin gir. Acestea constau în înscrierea numelui noului posesor pe titlu odată cu predarea lui;

c) Titluri de credit la purtător, care se transmit prin simpla predare a titlului. Ele nu poartă mențiunea numelui noului posesor.

Titluri de credit pe termen scurt

În cadrul acestor titluri de credit, pe o poziție prioritară se situează efectele de comerț sau înscrisurile cambiale, care se pun în circulație ca urmare a unor activități comerciale, când vânzarea-cumpărarea nu se face cu plata în numerar, ci pe credit, cu plata la o dată viitoare, stabilită de către vânzător și cumpărător.

În funcție de emitent și angajamentul de plată luat, cambia poartă o denumire specifică:-

- dacă obligația de plată este luată de debitor atunci când el emite titluri de credit, cambia se numește bilet la ordin;

- când cel ce emite cambia este un creditor și prin cambie se adresează unei terțe persoane (debitorului), dându-i ordin să plătească, cambia se numește trată.

a) Biletul la ordin. În relațiile de credit generate de biletul de ordin apar două persoane:

debitorul și creditorul. Creditorul este și beneficiarul titlului de credit. Caracteristica principală a biletului la ordin este emiterea lui către debitor în favoarea creditorului. Biletul la ordin cuprinde anumite elemente obligatorii, fără de care el este nul. Acestea sunt:

- denumirea de „bilet la ordin” care trebuie să fie înscrisă în text;

- obligația de plată necondiționată;

- scadența;

- indicarea locului unde urmează să se facă plata;

- numele persoanei la ordinul căreia urmează să se facă plata, respective beneficiarul;

- locul și data emiterii;

- semnătura ordonatorului;

b) Trata (cambia) sau polița cuprinde un ordin de plată necondiționat dat de creditor

debitorului.

La circuitul tratei participă, de regulă, trei persoane:

- trăgătorul (creditorul);

- trasul (debitorul);

- beneficiarul, care poate fi creditorul sau o terță persoană, față de care creditorul are

obligația de plată.