Potențialul Turistic Natural și Antropic al Județului Neamț

Capitolul I

Potenţialul natural al judeţului Neamţ

Prelucrare după V. Glăvan – Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management – Turism EDEN, Bucureşti, 1996

Relieful

Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se suprapune parţial, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc. De la vest la est relieful coboară în trepte de la munte la dealurile subcarpatice, care se pierd în valea largă cu caracter de culoar al Siretului.

Unităţi de relief predominante în judeţul Neamţ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). Unitatea subcarpatică, este reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc O frumoasă extensiune o au dealurile subcarpatice, fiind marcate de culmi (Dealul Pleşului) ce ating peste 900 m înălţime şi care flanchează depresiuni de tip subcarpatice, alungite nord sud Prezenţa calcarelor se înscrie prin ansamblul de forme carstice ale Cheilor Bicazului. Culoarul Siretului se lărgeşte prin terase bine dezvoltate în special în preajma confluenţei cu râul Moldova. În zona municipiului Roman întâlnim un mic sector din Podişul Moldovenesc.

La sud şi sud-vest de oraşul Târgu- Neamţ, se găsesc dealurile Brădăţel, Osoiului, Olarului şi Carpeni Culmea Pleşului, cu o lungime de 24 km, este situată la nord, şi are înălţimea maximă de 913 m, care descreşte spre sud-est. în dreptul oraşului Târgu -Neamţ. Vârful Vânători are altitudinea de 623 m, dominând cu aproape 250 m albia râului Ozana, printr-un abrupt stâncos.

Dealul Boiştea este situat pe latura sud-estică a oraşului Târgu - Neamţ, pe partea dreaptă a râului Ozana, la ieşirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m.

Lunca râului Ozana (Neamţ) reprezintă un relief de acumulare format din depozite aluvionare (pietriş, bolovăniş, nisip şi argilă) cu o grosime maximă de 6 m,. Lunca este bine dezvoltată.

Depresiunea Cracău Bistriţa are o lungime de 50 Km şi o lăţime de aproape 20 Km. Cu relieful ei puţin accidentat, cu văi largi, şi terase netede, cu întinse terenuri cultivate agricol pare mai mult un ţinut colinar ce pătrunde până în preajma munţilor. Dacă în partea apuseană munţii alcătuiesc o limită clară în partea răsăriteană depresiunea este mai deschisă cu aparenţe de continuitate cu zona deluroasă. Marginea dinspre munte este marcată de ramurile Culmii Stînişoarei la nord şi de cele ale Culmii Goşmanu la sud despărţite de valea Bistriţei.

Clima

Clima, în ansamblul judeţului, este temperat – continentală, cu particularităţile specifice părţii de est a ţării. Deosebirile sunt determinate de altitudine, de particularităţile circulaţiei atmosferice impuse de formele şi fragmentarea reliefului, cât şi de suprafeţele întinse de lacuri ale amenajărilor hidroenergetice ale râului Bistriţa.

Clima este în general blândă, cu veri scurte dar plăcute şi ierni domoale. Din datele statistice se cunoaşte că temperatura maximă înregistrată până acum a fost de 38,6 C iar minima a fost de -32 C.