Bagajul la Dreptul Transporturilor

Feluri de bagaje

Această categorie de bunuri se deosebeşte în cadrul transporturilor de mărfuri propriu-zise. Criteriile care le deosebesc pe unele de celelalte au evoluat în decursul timpului. Se citează de pildă că, în trecut, în Franţa, producătorii agricoli pretindeau căilor ferate, la începutul funcţionării lor, să includă în sfera bagajelor sacii de grâu sau viţeii pe care îi aduceau să-i vândă la târg. Astăzi asemenea asimilare este inacceptabilă.

În prezent, bagajele corespund grosso modo cu lucrurile personale ale călătorului. Sunt considerate ca bagaje obiectele destinate uzului personal al călătorului pentru călătoria sa şi sunt conţinute în cufere, panere, valize, saci de voiaj, geamantane, cutii de pălării sau în alte ambalaje de acest gen. Ele formează aşa-numitele bagaje de mână, excluzând aşadar cuferele de mari dimensiuni.

O altă categorie poartă denumirea de bagaje înregistrate. Călătorul nu le poate lua, de regulă, cu sine în compartimentul vagonului, în cabina avionului etc., ci trebuie să le predea cărăuşului ca lucruri de-sine stătătoare. Astfel sunt admise la transport ca bagaje, cu condiţia ca ele să servească pentru uzul călătorului:

- fotoliile portative sau rotiţe pentru bolnavi;

- cărucioarele pentru copii;

- instrumente de muzică în cutii sau alte învelişuri;

- materialul pentru reprezentaţiile artiştilor, cu condiţia ca împachetarea, volumul şi greutatea sa să permită de a-l încărca şi aşeza repede în vagonul de bagaje;

- instrumentele de inginerie, până la 4 metri lungime şi uneltele de lucru manual;

- velocipedele şi motocicletele cu un loc, cu condiţia ca accesoriile lor să fie demontate şi rezervoarele de benzină să aibă robinet de golire şi să fie complet goale; de asemenea sunt admise săniuţele cu unul şi două locuri, schiurile şi velele pentru patinatori.

Mai pot fi adăugate, cu titlu exemplificativ, în această enumerare următoarele: cuferele cu eşantioane (probe de mărfuri) şi alte obiecte care nu servesc la uzul personal al călătorului, precum şi animalele închise în colivii sau cuşti, care prezintă garanţii suficiente de soliditate. Ele sunt acceptate ca bagaje, dacă tariful prevede aceasta.

Delimitarea dintre cele două categorii de bagaje prezintă interes, aşa cum se va preciza în continuare, atât din punct de vedere al taxelor de transport, cât şi al răspunderii cărăuşului. În plus, orice bagaje pot fi primite în depozit temporar de către cărăuş, fie înainte de efectuarea călătoriei titularului, fie mai ales la sosire. Deşi în acest caz intervine între părţi un contract distinct de cel al transportului, totuşi dată fiind conexiunea lor vădită, socotim că depozitul de bagaje nu ar putea fi omis în cadrul preocupărilor care se referă la atare obiecte.