Piața cremei de brânză

În mecanismul de funcţionare a unei economii moderne piaţa ocupă un loc esenţial determinind într-o proporţie însemnată deciziile şi comportamentele agenţilor economici.

Categorie a economiei de schimb, în accepţiunea cea mai frecventă, piaţa desemnează un ansamblu coerent, un sistem sau o reţea de relaţii de vînzare cumpărare între părţi contractante care sînt pe de o parte, unite prin legături de interdependenţă şi, pe de altă parte se află în rapoturi de opoziţie. Participanţii la aceste relaţii sînt producatorii de bunuri şi servicii, ofertanţii de factori de producţie şi consumatorii, care reprezintă aşa cum aprecia J.K.Galbraith şi W.Salinger, ’’Centri distincţi de decizie, care se opun unul altuia prin urmărirea propriului interes, dar sînt legaţi în acelaşi timp printr-o solidaritate funcţională’’.

Principalele tipuri de piaţă

Economia de schimb, în care piaţa are un rol hotărîtor în alocarea şi utilizarea resurselor ca şi în organizarea, gestionarea şi reglarea economiei naţionale presupune existenţa şi respectiv funcţionarea simultană a mai multor tipuri de piaţă. În consecinţă piaţa trebuie privită prin prisma elementelor sale componente, deoarece în realitate ea reprezintă un sistem de pieţe, fiind formată din mai multe segmente între care există relaţii de intercondiţionare, de dependenţă reciprocă.

Din punct de vedere al obiectului tranziţiei de vînzare şi cumpărare se disting următoarele tipuri de pieţe:

-piaţa bunurilor şi serviciilor;

-piaţa factorilor de producţie- formată la rîndul său din: piaţa resurselor naturale(inclusiv pămîntul), piaţa capitalului şi titlurilor de valori, piaţa forţei de muncă;

-piaţa monetară, financiară, etc.

Aceste pieţe nu reprezintă în sine pieţe unice, ci sînt constituite la rîndul lor din alte pieţe. De exemplu: piaţa bunurilor şi serviciilor cuprinde mai multe pieţe sectoriale ce corespund bunurilor şi serviciilor produse şi cumpărate în societate, grupate după diverse criterii în categorii mai generale sau specializate (piaţa bunurilor de consum, piaţa mijloacelor de producţie, piaţa serviciilor, piaţa automombililor, piaţa rulmenţilor,etc.). Piaţa muncii nu este o singură piaţă ci tot atîtea cîte domenii profisionale există, iar în cadrul acestora, cîte specializări sînt, fiecare cu grad diferit.

Din punct de vedere al extinderii teritoriale există: piaţa locală, piaţa regională, piaţa naţională şi piaţa mondială. Aceste pieţe formează un tot întreg, ele se întrepătund, se influenţează şi se determină reciproc. Aceasta înseamnă că evoluţia şi mutaţiile din oricare parte a pieţii se reflectă şi afectează evoluţia şi mutaţiile din

oricare parte a pieţei se reflecă şi afecteză evoluţia şi mutaţiile din celalte segmente de piaţă, şi implict, ale pieţei pe ansamblu. La fel dezichilibrele manifestate pe o anumită piaţă se propagă şi pe alte pieţe şi se amplifică în funcţie de locul şi importanţa pieţei respective, în sistemul de piaţă şi în economia naţională în ansamblul ei.

Piata cremei de branza Hochland

Crema de branza se incadreaza in piata cu concurenta monopolistica deoarece firma apare pe piaţă cu produsele sau serviciile sale, alături de alţi ofertanţi, confruntandu-se cu cererea formulată de consumatori, dar şi cu alte firme creatoare ale aceluiaşi produs sau a unora substituibile.

Piaţa cremei de branza Hochland are caracter dinamic intrucat ea este supusă unor modificări permanente determinate de mobilitatea nevoilor consumatorilor, ceea ce se reflectă in dimensiunile, structura şi fizionomia firmei, precum şi in tendinţele pieţii totale şi ale produselor. Evident, orice firma doreşte să-şi extindă piaţa, mai ales că de obicei există diferenţă intre piaţa efectivă (dimensionarea pieţii atinsă la un moment dat) şi piaţa potenţială (dimensiunea posibilă a pieţii măsurată cu o anumită probabilitate) extindere ce se concretizează in sporirea volumului vanzărilor şi a cotei de piaţă a firmei.

Desigur, eficienţa activităţii depinde de modul ei de integrare in relaţiile de piaţă, unde apar o serie de alţi agenţi economici cu care intră in competiţie pentru obţinerea unor condiţii mai bune de producţie, desfacere, efectuare a operaţiunilor băneşti sau a altor activităţi, in scopul obţinerii de cat mai multe avantaje. Deoarece concurenţa este o luptă permanentă, in care primează interesele economice şi care se soldează intotdeauna cu invinşi şi invingători, fiecare firma trebuie să cunoască bine structura şi intensitatea concurenţei, cauzele succesului concurenţilor importanţi, formele in care se manifestă, pentru ca pe această bază să - şi evalueze şansele de supravieţuire, racordandu-şi la realitate, obiectivele prioritare şi adoptand cele mai potrivite strategii concurenţiale. Ofertanţi, işi dispută intaietatea in acapararea consumatorului (a clientului), fiecare incercand să satisfacă in cat mai mare măsură necesităţile acestuia in condiţii de maximă eficienţă. In acest scop, fiecare agent economic va folosi o gamă largă de forme şi mijloace precum: calitatea cat mai bună a produsului, originalitatea lui, preţuri cat mai accesibile, prezentarea adecvată, plăcută, atractivă. De aceea, cauzele succesului unei firme se găsesc in: buna calitate a produsului, lansarea de produse noi, preţuri competitive, avantaje in privinţa costului, buna ei localizare, marimea şi importanţa firmei, dominarea canalelor de distribuire, metode de vanzare şi distribuţie, publicitate şi promovare, desing.

Concurenţa reprezintă un puternic factor de stimulare pentru agenţii economici in direcţia sporirii şi diversificării ofertei, a adaptării la necesităţile dinamice ale societăţii. In acelaşi timp, ea impune stabilirea preţurilor la cote reale, dar şi alocarea resurselor limitate in aşa fel incat să se asigure satisfacerea maximă a nevoilor mereu in creştere. De asemenea, ea conduce la eliminarea acelora care nu desfăşoară o activitate eficientă.

Diferentirerea imaginara pentru bunuri aproape identice, realizata prin reclama concurentiala ce are ca obiectiv convingera consumatorilor ca bunurile oferite de o anumita firma sunt superioare celorlalte firme. Rezultatele activităţii oricărei firme producatoare de crema de branza se refelectă in poziţia pe care aceasta o are pe piaţă, in amploarea relaţiilor pe care le are cu alte firme şi cu clienţii, in rolul pe care il joacă in lupta de concurenţă.Toate aceste aspecte se regăsesc sintetizate in reputaţia firmei.