Practici Anticoncurențiale

economici sau asociaţii ale acestora, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante.

1. Înţelegeri, decizii şi practici concertate

Legislaţiile privind concurenţa interzic orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici, orice decizii de ascociere sau practici concertate între aceştia, care pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei pe o anumită piaţă.Astfel, sunt vizate în special cele care urmăresc :

- fixarea concertată, în mod direct su indirect, a preţurilor de vânzare sau cumpărare, a tarifelor, adaosurilor, precum şi a oricăror altor condiţii comerciale inechitabile

- limitarea sau controlul producţiei , distribuţiei , dezvoltării tehnologice sau investiţiilor

- împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare , pe criteriul teritorial, al volumului de vânzări şi achiziţii sau pe alte criterii

- aplicarea unor condiţii inegale la prestaţii echivalente pentru unii parteneri comerciali , provocându-le un dezavantaj în poziţia concurenţială

- participarea , în mod concertat , cu oferte trucate la licitaţii sau la orice forme de concurs de oferte

- eliminarea de pe piaţă a altor concurenţi, limitarea sau împiedicarea accesului pe piaţă şi a libertăţii exercitării concurenţei de către alţi agenţi economici.

Categoriile de practici anticoncurenţiale, denumite generic " înţelegeri "sunt clasificate astfel :

a) din punct de vedere al structurii juridice ele pot fi :

- înţelegeri structurate juridic ( acorduri exprese sau tacite încheiate între agenţii economici sau ascociaţiile acestora )

- înţelegeri nestructurate juridic ( practicile concertate care constau în decizia agenţilor economici de a se adapa , mai mult sau mai puţin spontan , la o anumită linie de acţiune.Această acţiune devine o linie de conduită, unanim acceptată pe piaţa respectivă, fără a fi nevoie de existenţa unui acord explicit în acest sens ).

b) din punct de vedere al circuitului economic , întelegerile se pot clasifica în :

- acorduri orizontale, acestea privec agenţii economici situaţi la acelaşi nivel al proceselor economice. Pentru încadrarea lor ca neconcurenţiale este necesar ca ele să efectueze concurenţa pe întreaga piaţă, în asemenea măsură încât să existe premisele unor efecte negative asupra acesteia din punct de vedere al preţurilor,producţiei, inovaţiei, diversităţii sau calităţii bunurilor /serviciilor care alcătuiesc respectiva piaţă.

- acorduri verticale, care privesc agenţii economici situaţi la niveluri diferite ale lanţului producţie – distribuţie (ex: acorduri de distribuţie exclusivă, prin care furnizorul convine să vândă produsele sale unui singur distribuitor, în scopul revânzării într-un anumit teritoriu; acorduri de cumpărare exclusivă, bazate pe obligaţia cumpărătorului de a-şi achiziţiona toate produsele necesare de la un singur furnizor;franciza – acord care se referă la licenţierea drepturilor de proprietate intelectuală legate de mărci de comerţ, însemne comerciale, în scopul distribuţiei produselor sau serviciilor etc.). Acordurile pe verticală sunt interzise în cazul în care pot avea ca efect influenţarea în mod negativ a concurenţei, în sensul denaturării, restrângerii acesteia pe anumite pieţe (denumiteşi restrângeri verticale). Pe de altă parte, sunt permise acele înţelegeri care conferă avantaje economice suficiente pentru a compensa efectele lor anticoncurenţiale.

c) în funcţie de procedeele folosite, înţelegerile se pot grupa în:

- înţelegeri care urmăresc reducerea numărului concurenţilor pe piaţa respectivă;

- înţelegeri care urmăresc restrângerea libertăţii de acţiune a concurenţilor de pe o anumită piaţă.

c1) Înţelegeri care urmăresc reducerea numărului concurenţilor

Prin reducerea numărului concurenţilor pe piaţă se poate ajunge mai uşor la constituirea de concentrări economice sau la deţinerea unei poziţii dominante care poate fi folosită în mod abuziv.