Șomajul

Prin amploarea ingrijoratoare, prin structurile complexe, dar mai des prin dinamicile ce isi schimba ritmurile si sensurile, somajul a devenit o problema macrosociala fiind obiectul unor ample dispute teoretice, politice si ideologice.

Cei mai multi dintre economisti si oameni politici se multumeau sa constate ca somajul este una dintre problemele macroeconomiei de maxima complexitate si actualitate. In unele manuale si tratate universitare, somajul este analizat ca o suma agreata a tuturor acelor personae care au statut de somer.

persoana, care cauta un loc de munca remunerate, si care nu are un asemenea loc de munca curent.

Pentru ca o persoana sa fie considerate somer trebuie sa fie inscrisa pe listele solicitantilor de munca la centrele de repartizare a resurselor umane si sa fie disponibila de a incepe lucrul imediat ce i-ar oferi un loc de munca.

Fenomenul contemporan somajul este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national : ca loc de intalnire si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. El fiind o disfunctie a pietei nationale a muncii.

Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru( ocupare deplina).Fie in cea de dezechilibru, adica de subocupare si supraocupare. Cele 2 forme ale dezechilibrului pe piata muncii pot fi intelese numai dup ace vor fi fost clarificati termenii de ocupare deplina, somaj voluntar si involuntar.

Ocuparea deplina reprezinta acel volum si acea structura a ocuparii, a utilizariii resurselor de munca, care permit obtinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor constituiti in diferite colectivitati.

De aici rezulta ca ocuparea deplina este deplin compatibila cu rata naturala a somajului. Conceptele de somaj voluntar si involuntar concretizeaza si aprofundeaza somajul natural.

Somajul voluntar consta din acea nonocupare datorata refuzului sau imposibilitatii unor persoane de a accepta retributia oferita si/sau conditiile existente de munca. Somajul voluntar are la origine rigiditatea salariilor (nominale) in scadere.

Persoanele care se incadreaza in somajul sunt :

-Persoanele angajate care prefera sa-si inceteze temporar activitatea, apreciind ca ajutorul de somaj le poate asigura o existenta decenta;

-Somerii care asteapta locuri de munca mai bne decat cele oferite de intreprinzatori, cat si cele fata de cele pe care le-au detinut ;

-Gospodinele hotarate, pe baza unui consens de familie, sa se incadreze, dar ezita sa o faca din conditii diferite – distanta fata de domiciliu, salariul…

Somajul involuntar – consta din acea parte a folosirii incomplete care decurge din rigiditarea salariului, respective din acele persoane neocupate care ar fi dispuse sa lucrez pentru un salariu mai mic decat cel existent.

Deci somajul consta in acea neocupare, in acea folosire incompleta a mainii de lucru, din ansamblul de persoane neocupate care ar fi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic decat cel existent.

Ca fenomen macroeconomic, somajul consta in ansamblul persoanelor active disponibile fara ocupatie, care cauta de lucru.

Aparitia somajului, modificarea si mentinerea intensitatii lui sunt aspecte ce pot fi intelese in legatura cu sistemul real al economiei de piata.

Ca flux macrosocial, somajul este generat de cause ce tin de situatia economica a utilizatorilor, pe de o parte, si de statutul social al ofertantilor de munca, pe de alta parte.

Cauze generatoare ale aparitiei somajului:

1. somajul apare ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social-economice;

2. somajul apare ca urmare a solicitarilor suplimentare de munca a noilor generatii ce au ajuns la varsta legala de munca si nu pot fi onorate de utilizatorii de munca; apare retinerea agentilor economici si a producatorilor in a angaja tineri fara experienta, fara a fi insusiti in disciplina muncii;

3. somajul apare si ca urmare a solicitarilor de locuri de munca din partea persoanelor incadrate in varsta a II-a, care decid sa-si ofere munca lor pe piata.

Cresterea si diminuarea somajului au fost si sunt influentate de unele cauz directe,dand nastere la forme particulare de somaj: ciclic, frictional, structural, tehnologic si sezonier.

1. cel ciclic este dependent de fluctuatile ciclice pe termen mediu;

2. cel structural desemneaza acea situatie de nonocupare din motive de natura economica, fiind legat de procele majore ale restructurarii economice;

3. cel tehnologic este legat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;

4. somajul intermitent este cauzat de insuficienta mobilitatii fortei de lucru sau de decalajele intre calificarile disponibile si cele cerute;

5. iar cel sezonier consta in nonocuparea in acele sectoare care depind de factorii naturali( agricultura, constructii, turism ).

Masurarea somajului este o problema de evaluare si de aproximare. In toate tarile avansate economic exista sisteme nationale de inregistrare zilnica a modificarilor in nivelul si structurile somajului.

Nivelul somajului este indicatorul statistic are arata partea celor care nu au de lucru in numarul total al celor care doresc sa lucreze.

Masurarea somajului in SUA- Biroul de Statistica a Muncii din SUA calculeaza anual nivelul somajului si alti indicatori, care se determina pe baza observarii statistice a cicra 60.000 de gospodarii economice.

Masurarea somajului in Romania: populatia ocupata, forta de munca, somajul se calculeaza in tara noastra fie pe baza fortei de munca, fie pe baza anchetei fortei de munca.

Masa somajului- consta in numarul persoanelor care la un moment dat , intrunesc conditii pentru a fi incluse in categoria somerilor.Altfel spus, ea consta in populatia activa disponibila, respectiv din acea forta de munca nonocupata.