Importanța factorului economic în îndeplinirea securității

Introducere

Modernizarea societatii romanesti presupune actiuni ferme pentru intarirea functiei de reglementare a statului si a autoritatii institutiilor sale. Realizarea obiectivelor de securitate nationala solicita dezvoltarea capacitatii normative a statului roman, prin masuri adoptate in mod democratic, care sa respecte principiul separarii puterilor si sa asigure reforma institutionala si administrativa. Statul, ca organizator al coeziunii nationale si sociale, trebuie sa devina o institutie supla si eficienta,

debirocratizata, aflata in slujba cetateanului. intregul sistem politic se va perfectiona pentru a se deschide catre cetatean si pentru a completa democratia reprezentativa cu virtutile democratiei participative; prin urmare, exercitarea puterii politice va

asigura participarea si controlul cetateanului asupra institutiilor si procesului de luare a deciziilor, prin respectarea normelor si regulilor democratice, in concordanta cu prevederile Constitutiei. Activitatea de legiferare trebuie sa aiba in vedere un cadru conceptual unitar si coerent, pe deplin compatibil cu legislatia europeana, cu principiile acquisului comunitar, cu sistemul de reglementari propriu Uniunii Europene.

Aplicarea stricta si severa a legilor fata de toti cetatenii si in toate imprejurarile, in spiritul si litera Constitutiei, constituie o cerinta majora pentru toate institutiile statului, de indeplinirea careia depind decisiv coeziunea sociala, increderea cetatenilor in autoritatile publice, solidaritatea nationala. De aceea se impun: asigurarea corectitudinii actului administrativ si de justitie, stabilitate legislativa si simplificarea cadrului juridic, afirmarea justitiei ca institutie a cinstei si profesionalismului. Este necesara, de asemenea, adaptarea mai explicita a cadrului legislativ la cerintele de combatere a terorismului si crimei organizate, precum si la cerintele care decurg din necesitatea participarii fortelor din sistemul de aparare la operatiuni si misiuni comune, impreuna cu fortele altor state, pe teritoriul national si in afara acestuia.

Tranzitia spre economia de piata functionala presupune un efort conjugat si coordonat de realizare a obiectivelor asumate de Romania prin Strategia de dezvoltare pe termen mediu, acceptata de Uniunea Europeana, in paralel cu masuri de optimizare a cadrului normativ in domeniu.Relansarea economiei constituie o prioritate a politicii de securitate.

Directiile de actiune in acest domeniu sunt:

- consolidarea stabilitatii macroeconomice, adoptarea unor politici fiscale coerente, prin reglementari simplificate si stimulative, reforma impozitelor, reducerea cheltuielilor interne si restructurarea marilor companii si societati ale statului, o politica monetara si a cursului de schimb adecvata;

- imbunatatirea mediului de afaceri, diminuarea birocratiei, reglementari favorizante pentru investitii si pentru mentinerea cresterii economice prin productie performanta ceruta de piata;

- stimularea, prin reglementari eficiente si sub diferite forme, a intreprinderilor mici si mijlocii;

- continuarea privatizarii, restructurarii si modernizarii, cu accent pe dinamizarea domeniilor industriale si productive care au potential, in conditiile programelor sectoriale de aderare la Uniunea Europeana ori convenite cu organismele financiare internationale;

promovarea unor politici industriale functionale, corespunzatoare nevoilor sociale si adaptabile cerintelor pietei;

- dezvoltarea cooperarii economice internationale prin forme noi, mai

active si stimulative, de comert exterior;

- consolidarea sectorului bancar si de asigurari; disciplinarea pietelor de capital in care sunt implicate categorii largi de populatie;

- relansarea agriculturii si dezvoltarea silviculturii;

- amenajarea teritoriului si reabilitarea infrastructurii de transport

-promovarea noilor tehnologii eficiente si trecerea efectiva la realizarea functionalitatilor unei societati informationale;

-dezvoltarea turismului si consolidarea cadrului institutional si legislativ referitor la mediul inconjurator si calitatea mediului;

-orientarea pentru atragerea de investitii straine, indeosebi din spatiul european si euroatlantic, ca sursa a motivatiei pentru includerea Romaniei in sistemele de securitate respective;

-dezvoltarea activitatilor de comert interior, inclusiv prin reglementari ale administratiei publice locale privind stimularea productiei si pietelor locale;

asigurarea protectiei consumatorilor;

- garantarea unui sistem concurential liber si onest

Capitolul 1 Securitatea economică în epoca globalizării

Trasaturi generale. Intensificarea globalizării constituie trăsătura fundamentală a economiei mondiale la începutul secolului XXI. Ea se caracterizează prin accentuarea tendinţei de reducere şi eliminare a barierelor dintre economiile naţionale, precum şi amplificarea legăturilor dintre aceste economii. Deşi este unul dintre cei mai utilizaţi termeni în literatura de specialitate, nu se poate spune că există o definiţie general acceptată.

Pe masura ce devine tot mai mult o realitate contemporana , globalizarea ajunge sa fie si cel mai controversat concept in literatura economica si politica internationala.Traim intr-o lume globalizata , si totusi nu exista inca un consens cu privire la ceea ce inseamna globalizare. Pentru unii, inseamna accesul la Internet; pentru altii, posibilitatea de a munci in strainatate. Pentru multi , globalizarea inseamna sa poti cumpara din Romania un tricou facut in China de o multinationala franceza cu actionari americani. Pentru investitori , inseamna sa-ti muti capitalul dintr-o tara in alta , de la o zi la alta. Pentru muncitori , poate insemna fie un salariu peste media nationala, fie somaj. Astfel, intr-o acceptiune a termenului , globalizarea presupune existenta unei singure economii globale, cu politici macroeconomice globale.