Dezvoltarea Durabilă

Cu toate cã oamenii de stiintã au avertizat din timp despre agravarea consecintelor pe care le produce poluarea asupra planetei, hotãrârile care sã împiedice acest lucru au fost amânate sau luate cu timiditate.

Azi oamenii au început sã vadã cât de complex este conceptul de dezvoltarea durabilã. Aceasta nu este numai o problemã de mediu, ci este în acelasi timp o problemã de tehnologie, economie, comert international, drepturile omului, sãnãtate, etc.

Protocolul de la Kyoto din 1987, al Conventiei cadru a Natiunilor Unite, privind schimbarile climatice, a solicitat statelor membre sa reglementeze emisiile unui grup de sase gaze cu efect de sera: bioxid de carbon, metan, perfluorocarburi, hidrofluorocarburi, peroxid de azot si hexafluorsulf. Dintre aceste gaze, CO2 este considerat ca fiind rãspunzator de poducerea a cca. 30% din acest efect. Un succes remarcabile a fost reducerea la jumãtate a gãurii din stratul de ozon, prin interzicerea efectivã a utilizãrii clorofluorurii de carbon în industrie în tãrile dezvoltate si în alte regiuni. Dacã în anul 2000 mãsurãtorile au arãtat cã aceasta are suprafata de 27.2 milioane km2, în anul 2002 aceasta era de 15 milioane km2 (Spencer, 2002).

Un pas important s-a fãcut acum 10 ani , în1992 la Rio de Janeiro, unde a avut loc Conferinta Natiunilor Unite despre Mediu si Dezvoltare. Aici s-a atras atentia întregii lumi asupra agravãrii poluãrii planetei si a necesitãrii elaborãrii unor strategii mondiale complexe de dezvoltare economicã în armonie cu natura.

Conferinta asupra Mediului din zona Adriaticii din 10 iunie 2002 a fost un alt pas important. Aici a avut loc un eveniment care a contribuit la rãspândirea ideii de dezvoltare durabilã: implicarea clerului în probleme de mediu si dezvoltare economicã. Peste 250 de cercetãtori, politicieni, clerici, jurnalisti, au dezbãtut modalitatea în care religia poate influenta accentuarea preocupãrilor pentru mediu. A fost cea de-a IV-a conferintã care a avut loc sub auspiciile Patriarhatului Ecumenic si Presedintele Comisiei UE. Patriarhul Ecumenic Bartholomeu, denumit Green Patriarh, este primul lider crestin ortodox care a dat importantã majorã acestui subiect, fãrã sã o considere prea pãmânteanã.(Antonov, 2002)

În declaratia istoricã de la Venetia, care a avut loc la terminarea acestei conferinte, Papa Ioan Paul al II-lea si Patriarhul Ecumenic Bartholomeu s-au aliat pentru a urgenta implicarea bisericii în aceastã problemã. A fost prima conventie dintre catolici si ortodocsi semnatã în ultimii 1000 de ani. Cei doi lideri ai bisericii au evidentiat aspectele etice ale protectiei mediului si au afirmat: Noi nu am fost înzestrati cu puteri nelimitate de Creator, suntem doar administratorii sau supraveghetorii acestei mosteniri comune, adãugând cã trebuie sã ne revizuim conceptul despre pãcat, care sã nu fie considerat doar rãul fãcut asupra semenilor ci si cel aspra naturii.

O altã actiune importantã, de amploare, care a avut loc în august 2002, a fost Conferinta Mondialã de la Johannesburg, intitulatã UNITED NATIONS WORLD SUMMIT ON SUSTAINABLE DEVELOPMENT. Organizatã de Natiunile Unite, la conferintã au participat 191 de delegati guvernamentali cu peste 21000 de oficiali acreditati, practic peste 40.000 de oameni. (Pop, 2003).