Management

Conceptul de management cunoaşte mai multe accepţiuni: activitate, grup de oameni care conduc o întreprindere şi ştiinţă.

1.Acel proces prin care se coordoneaza, se conduc, se planifica si se controleaza activitatile desfasurate intr-o organizatie, astfel incat sa se asigure atingerea scopurilor acesteia, cu maximul de eficienta. Managementul are un caracter universal, putandu-se aplica oricarui tip de organizatie.

2. Stiinta care se ocupa cu studiul proceselor de conducere, prevedere (anticipare), organizare, antrenare si control a resurselor in vederea atingerii scopurilor organizatiei.

Anii .90 au determinat schimbări profunde în mediul intern şi extern al organizaţiilor, precum şi în modul de funcţionare al economiei mondiale. Astfel, economia mondială actuală prezintă unele caracteristici definitorii, şi anume: liberalizarea pieţelor, ce presupune circulaţia liberă a capitalurilor financiare şi a forţei de muncă în întreaga lume şi preponderenţa tehnologiei informaţiilor (IT), telecomunicaţiilor şi afacerilor audiovizuale.

În acest context, reproiectarea sistemului de management al organizaţiilor şi folosirea unor instrumente moderne de planificare strategică, rezidă din necesitatea stringentă de adaptare la condiţiile mediului economico-social naţional şi internaţional, din nevoia de adaptare a unei structuri eficiente dar în acelaşi timp flexibile pentru a face faţă provocărilor externe şi chiar celor interne organizaţiei.

De aceea, se consideră că în secolul al XXI-lea, priorităţile managementului întreprinderilor de succes ar trebui să fie mai mult ca oricând următoarele: abilitatea de a livra produsele/serviciile la timp; abilitatea de a oferi în mod constant produse/servicii de calitate; abilitatea de a asigura performanţe înalte produselor/ serviciilor; abilitatea de schimbare rapidă a sarcinii de producţie; abilitatea de a oferi produse/servicii la preţuri/tarife mici; abilitatea de a produce o bogată gamă sortimentală, în cantitatea solicitată de consumatori.

În condiţiile trecerii de la producţia clasică la integrarea producţiei cu ajutorul calculatorului (CIM . Computer Integrated Manufacturing), managementul întreprinderilora trebuit să aibă în vedere elaborarea unei strategii concurenţiale mai complexe, prin:

• urmărirea aspectelor multiple vizând calitatea produselor/ serviciilor, livrarea lor la timp, adaptarea la nevoile consumatorului, costul scăzut;

• urmărirea simultană a mai multor segmente de piaţă;

• urmărirea dezvoltării de noi produse.

Iar la intrebarea de ce este necesar ca un inginer sa cunoasca aceasta stiinta ca managementul raspunsul e unul foarte simplu-pentru ca el e nodul de legatura dintre conducerea intreprinderii si personalul angajat,dintre tehnologiile existente si cele in curs de aparitie si dintre preferintele consumatorului si produsele care se produc.Iar pentru ca toate aceste legaturi sa functioneze la un nivel cant mai ridicat si mai profitabil este nevoie de a intelege si de monitoriza toti acesti participanti ai sistemului de productie si de marketing-iar raspunsul este :managementul,puterea si iscusinta manageriala a domnului inginer.

• Importanţa managementului

Multe organizaţii înfruntă schimbările pe care le poate aduce viitorul nepregătite. Într-un mediu economic şi competiţional aflat în permanentă schimbare, cheia succesului o reprezintă nu atât calitatea planificării operaţionale, cât claritatea gândirii strategice a unei organizaţii. Este esenţial pentru o firmă să înţeleagă tipul afacerilor pe care le desfăşoară şi locul pe care vrea să îl ocupe la un anumit moment viitor (planificarea strategică), dar şi modul în care poate atinge aceste scopuri, şi care reprezintă responsabilitatea planificării operaţionale şi a luării de decizii. Alături de noţiunea de .strategie., în ultimii ani, se foloseşte tot mai frecvent conceptul de managementul strategic definit ca proces managerial de formulare şi implementare a strategiei . Printre argumentele majore pentru utilizarea managementului strategic la nivelul organizaţiilor, se numără faptul că acesta permite adaptarea organizaţiei la modificări rapide ale mediului, anticiparea acestora sau chiar generarea lor, conferă avantaje în competiţie într-un mediu cu un grad înalt de risc, generează o